Video Au luat banii UE pentru două proiecte uriaşe, dar nu au reuşit să le mai termine. "Ne-am poticnit"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Europa ne-a dat bani pentru investiţii, iar noi am trecut la treabă în stil românesc. Ne-am apucat de execuţie şi, la un moment dat, ne-am blocat în hârtii şi în proceduri. Două parcuri fotovoltaice imense, care ar putea alimenta mii de locuinţe cu electricitate, zac de ani întregi nebranşate la reţeaua naţională. Unul pe câmpurile de lângă Braşov, celălalt, pe dealurile din Hunedoara, fiecare cu povestea sa. Există, totuşi, ceva ce au în comun: incompetenţa statului, prin diversele pârghii şi instituţii pe care le are, de a folosi banii gratis ca să producă pentru cetăţeni.
În parcul fotovoltaic din Stupini, judeţul Braşov sunt panouri solare cât vezi cu ochii. De la distanţă investiţia e mai mult decât lăudabilă, mai ales în vremuri tulburi precum cea de acum, când energia a devenit ca o piatră preţioasă prea scumpă. De aproape, înţelegem însă că panourile nu produc decât buruieni.
17 milioane de euro, bani primiţi de la Uniunea Europeană
Aşa arată nici mai mult, nici mai puţin de 17 milioane de euro, bani pe care i-am primit de la Uniunea Europeană, dar pe care i-am abandonat timp de doi ani de zile într-un câmp, la zece kilometri de Braşov. Asta deşi acest parc fotovoltaic ar putea acoperi 19% din consumul oraşului într-un an de zile, sau întregul consum public, de la iluminat stradal, până la şcoli, grădiniţe, spitale şi primărie.
"Contractul a fost semnat în martie 2023, panourile au fost finalizate în octombrie 2024. Dar la aproape doi ani de la acel moment, din păcate, parcul fotovoltaic nu este racordat la reţeaua naţională, astfel încât oraşul să beneficieze de electricitatea 20 de megawati pe care îi produce parcul", spune Alexandru Gheorghe, consilier local.
De ce? Am mers să înţelegem de la primărie.
"Un parc fotovoltaic nu înseamnă că dacă arunci nişte panouri fotovoltaice în câmp e gata. Sunt mult mai multe componente tehnice care trebuie după aceea să fie adăugate, completate. În primul rând, nu exista un drum de acces la acest parc fotovoltaic. În documentaţia pe care am verificat-o la fel, acest drum de acces, practic spunea că se va face vedem noi când. După aceea, partea de branşare. Branşamentul nu era prevăzut în niciun document. A trebuit să ne reconfigurăm, să găsim soluţii", explică George Scripcaru, primarul municipiului Braşov.
"Dacă ar fi fost panouri aruncate în câmp nu am fi obţinut bani pentru acest parc. Nu erau aruncate în câmp, erau instalate, cu toate punctele de instalare, cu toate reţelele funcţionale- dovadă că în 2024 a şi trecut toate probele tehnologice", spune Allen Coliban, fostul primar al Braşovului.
-
Revoluţie energetică în China: fotovoltaicele au devenit principala sursă de energie, depăşind cărbunele
-
Program de 400 de milioane de lei, după criza energetică. Suma pe care o poate primi fiecare prosumator
-
Statul vrea să schimbe regulile pentru prosumatori după criza energetică. Modificări la Casa Verde
Parcul a fost construit fără drumuri de acces, branşamente şi conexiuni
Cum a fost posibil, totuşi, ca parcul să fie construit fără drumuri de acces, branşamente şi conexiuni gândite de dinainte? Primarul ne-a dus în biroul directorului tehnic, în funcţie şi pe vremea fostului edil, să ne explice situaţia.
"S-au finalizat de montat cele 32 de mii de panouri fotovoltaice, invertoarele din parc şi posturile de transformare. Şi cam aici s-a oprit. Noi ne-am trezit cu un contract de finanţare semnat, pe care trebuia să-l punem în operă. Şi ne-am poticnit", spune Doru Telembeci, funcţionar public.
Reporter: Dumneavoastră eraţi în primărie şi atunci. Păi şi de ce spunea primarul că e gata şi domnul primar spune că nu era gata?
Funcţionară: Nici acum nu este gata.
Funcţionar: Păi cum era să spun eu că e gata dacă nu era gata?
Reporter: Asta înseamnă când funcţionează!
Funcţionar: Nici eu nu puteam să spun că nu era gata.
Reporter: Gata este când îl pui în funcţiune. Nici acum nu putem spune că-i gata.
Gata va fi abia în decembrie, spune actualul primar, după ce a identificat toate necunoscutele proiectului.
Cert e că, timp de doi ani, reţeaua naţională a rămas blocată cu un proiect care nu produce niciun megawat oră de energie. Nu este singura situaţie absurdă pe care am întâlnit-o.
Nu este singura situaţie absurdă
În urmă cu mai bine de 11 ani aici, în Hunedoara, se anunţa una dintre cele mai importante investiţii în energia regenerabilă. Parcul fotovoltaic de la Ghelari care se întinde pe o suprafaţă de zeci de hectare şi care, nu doar că nu a fost vreodată conectat la reţea ca să producă vreun megawatt oră de energie- dar a ajuns să fie vandalizat- astfel încât doar hoţii au profitat de investiţia făcută şi cu bani europeni.
Un proiect de milioane. Zeci de milioane, 40 de milioane de euro, 40% din finanţare a venit de la Uniunea Europeană, 5% de la stat şi 55% din surse private.
"A fost păşunea comunei Ghelari. Şi deştepţi aşa, că pun panouri, au tăiat pădurea", spune o persoană.
Direcţia Silvică Hunedoara şi primăria au intrat într-un proces pentru teren
Este şi motivul pentru care Direcţia Silvică Hunedoara şi primăria au intrat într-un proces pentru terenul concesionat de firma beneficiară, care deţine instalaţiile şi care a intrat, de altfel, în insolvenţă şi ulterior în faliment. Tribunalul Hunedoara a desemnat un lichidator din Sibiu să valorifice bunurile şi să achite creditorii. Separat, au existat şi plângeri penale. Direcţia Silvică a reclamat defrişarea, iar privaţii tulburarea de posesie.
La primăria din Ghelari surprindem chiar o întâlnire dintre edil şi lichidatorul judiciar al parcului fotovoltaic. Ne explică şi nouă cum stă treaba, fără să fie filmat.
Lichidatorul judiciar: Parcul n-a funcţionat niciodată.
Reporter: De ce?
Lichidatorul judiciar: Din motive diverse. Primul eveniment a fost litigiul cu Direcţia Silvică.
Apoi, spune acesta, furnizorul local de energie a refuzat branşarea la reţea timp de trei ani. De la 35 de milioane de euro fără TVA, cu cât a fost scos la vânzare iniţial, parcul se vinde acum pe puţin peste un milion de euro.
Lichidatorul judiciar: S-a săpat, fiind stâncă şi teren greu, s-a lucrat cu mulţi oameni. Au fost costuri foarte mari.
"Nici din punct de vedere estetic nu dă bine. Şi toţi care vin în localitate- şi prieteni de-ai mei şi de-ai altora întreabă: Dar ce-i cu parcul ăla?", menţionează Iancu Emerson Toma, primarul comunei Ghelari.
La fel ne întrebăm legat de toate proiectele născute cel puţin pe hârtie care nu au ajuns să producă niciun kilowat de energie.
Potrivit ANRE, doar în 2025 au expirat avizele tehnice de racordare pentru proiecte care însumează 9.248 MW.
Reporter senior în cadrul Observator, Antena 1, cu 11 ani de experienţă în jurnalism economic şi de business. ➜
