Meniu
Search
x

Video Parlamentarii români, prea puţine răspunsuri la criza deşeurilor din ţara noastră: "Cum se vede situaţia? Cum o vede fiecare cetăţean"

Gunoaiele care sufocă România se ascund şi sub preşul Parlamentului. Aleşii dau din umeri sau dispar când trebuie să răspundă la întrebări legate de criza deşeurilor. Ei ar avea puterea să facă o schimbare, dar mulţi nu au noţiuni elementare despre mediu. Urmăriţi un nou material din campania "După noi, gunoiul". Astăzi, testul Parlamentului. 

De Bianca Iacob la 15.06.2021, 15:46
Vezi și
  • România are nevoie, printre altele, să ofere mai multă putere reprezentanţilor Gărzii de Mediu.

28 de parlamentari - deputaţi şi senatori - fac legea când vine vorba de protecţia mediului. Orice schimbare legislativă trece prin mâinile lor, în comisiile de specialitate. N-ar trebui să fie o problemă să ne răspundă la întrebări simple legate de mediu, precum: ce sunt SMID-urile, adică sistemele de management integrat al deşeurilor, locuri unde gunoiul ar trebui colectat şi sortat şi care ar trebui să existe în fiecare judeţ. 

Mihai Lasca, fost parlamentar AUR, neafiliat: Nu ştiu ce sunt SMID-urile. Dar ce este cu întrebarea aceasta acum? Ţara arde şi pe voi vă interesează ce? 

Mihai Ioan Lasca. Deputat. Cunoscut drept parlamentarul anti-mască şi anti-vaccin. Exclus din AUR şi condamnat la închisoare cu suspendare pentru vătămare corporală. În 2019, a bătut un şofer în trafic. Din martie, e membru în Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic. 

Mihai Lasca, fost parlamentar AUR, neafiliat: Câte iniţiative legislative am avut pe mediu? Hai, la revedere! 

Pe acelaşi subiect

Un minut mai târziu, Mihai Lasca îşi trimite consilierul să ia notiţe. 

Lasca e deputat de Bihor. Nu ştie nici ce e un SMID, nici dacă există vreunul la el în judeţ. Tot consilierul îl ajută cu o căutare pe google. 

Pentru activitatea din Parlament, Mihai Lasca primeşte lunar 18.720 de lei, brut. Cât opt salarii minime pe economie. Când îl întrebăm despre problema deşeurilor, revine la refrenul care l-a consacrat. 

Parlamentarii români, prea puţine răspunsuri la întrebările despre criza deşeurilor din România

Din Comisia de mediu face parte şi Daniel Ghiţă. Fost luptător, actual deputat. În ring era numit Samuraiul Sălbatic. În plen s-a remarcat dormind. 

Daniel Ghiţă, PSD: Nu vreau să fac nicio declaraţie.

Irina Kovacs, UDMR: Nu ştiu câte SMID-uri mai avem funcţionale în acest moment, în România. Daţi-mi voie, vă rog, să merg în comisie. Uitaţi-vă cât sunt de stresată.

Gianina Şerban, AUR: Nu pot să vă spun câte SMID-uri sunt funcţionale în România, pentru că nu ştiu. Nu ştiu ce este un SMID.

Nici deputata Gianina Şerban nu are răspunsuri, dar se laudă cu un palmares mai bogat: 12 iniţiative legislative şi o afacere imobiliară de succes. A câştigat 1,3 milioane de lei construind case în unul dintre cele mai poluate judeţe, Ilfov. 

Gianina Şerban, AUR: Cum arată judeţul meu? Nu arată bine deloc.

De fapt, întreaga ţară e sufocată de gunoaie. Reciclăm aproape cel mai puţin din Uniunea Europeană, nu avem suficiente gropi ecologice şi chiar Capitala e într-o criză uriaşă a deşeurilor. 

Ioan Deneş, fost ministru al Mediului: De la Parlament, situaţia gunoiului se vede cum o vede fiecare cetăţean.

Aurel Oprinoiu, USR Plus, preşedintele Comisiei de mediu: Cum arată judeţul meu? Vreţi să fiu sincer? Arată groaznic.

Aurel Oprinoiu conduce Comisia de mediu din Senat. Indemnizaţia lui sare de 20.000 de lei brut, lunar. Recunoaşte că România are nevoie de un Cod de mediu, de tehnologie pentru măsurarea poluării, de ore de educaţie ecologică în şcoli şi de o Gardă de Mediu mai puternică. 

Aurel Oprinoiu, USR Plus, preşedintele Comisiei de mediu: Trebuie să dăm mai multă putere Gărzii de Mediu. La ora actuală nu are foarte multă putere Garda de Mediu.

Acum, un comisar poate doar să constate ce vedem toţi - că suntem înconjuraţi de gunoaie - dar nu poate face anchete penale. 

Concluzia: România are multe lipsuri, parlamentarii au puţine răspunsuri. Până când nu vom avea profesionişti care să găsească soluţii, până când nu vom aduna toate legile sub un cod coerent, ne vom îngropa şi mai mult în gunoi. Iar în anul pandemiei, deşeurile au devenit o problemă de viaţă şi de moarte. Vedeţi de ce, data viitoare, la Observator. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News!

Observator » Dupa noi, gunoiul » Parlamentarii români, prea puţine răspunsuri la criza deşeurilor din ţara noastră: "Cum se vede situaţia? Cum o vede fiecare cetăţean"