Ce urmează pe piața carburanților după măsurile Guvernului. Expert: Beneficiile, anulate de scumpiri viitoare

"Asociaţia Energia Inteligentă îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la intenţia de adoptare a ordonanţei de urgenţă privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei şi populaţiei pe durata situaţiei de criză.

În forma actuală, considerăm că acest act normativ nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor şi nu va genera efectele pozitive anticipate asupra preţurilor la carburanţi. Dimpotrivă, există riscul ca intervenţiile propuse să distorsioneze funcţionarea pieţei şi să creeze dezechilibre semnificative în lanţul de aprovizionare", se arată într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului de AEI.

AEI: De ce măsurile propuse nu oferă beneficii concrete

Potrivit documentului, analizele AEI indică faptul că: măsurile propuse nu oferă beneficii concrete şi sustenabile pentru consumatori şi acestea vor fi anulate de creşterile viitoare de preţ în doar câteva zile; intervenţiile administrative asupra pieţei pot descuraja importurile şi distribuţia eficientă a produselor petroliere; există un risc real de apariţie a unor disfuncţionalităţi majore în aprovizionare, care ar putea conduce la penurie de motorină şi benzină în lunile următoare.

"Într-un context economic deja marcat de incertitudine, considerăm esenţial ca orice intervenţie guvernamentală să fie fundamentată pe analize solide, consultări reale cu actorii din industrie şi evaluarea atentă a impactului pe termen mediu şi lung", spune Chisăliţă.

În acest sens, AEI solicită suspendarea procesului de adoptare a ordonanţei de urgenţă în forma actuală, iniţierea unui dialog transparent cu reprezentanţii industriei şi al consumatorilor, realizarea unei analize de impact care să evalueze riscurile asupra securităţii aprovizionării şi stabilităţii pieţei prin lipsa unor măsuri concrete de combatere a crizei ţiţeiului, precum şi identificarea unor măsuri alternative, eficiente şi sustenabile, care să sprijine consumatorii fără a afecta funcţionarea pieţei.

"Considerăm că stabilitatea pieţei de carburanţi este un element esenţial pentru economia naţională şi pentru bunăstarea cetăţenilor. Orice decizie care poate genera perturbări majore trebuie tratată cu maximă responsabilitate. Rămânem deschişi dialogului şi colaborării instituţionale pentru identificarea celor mai bune soluţii", adaugă preşedintele AEI.

Chisăliţă: Plafonarea marjelor la carburanți reduce oferta

Plafonarea marjelor comerciale la carburanți în România este o măsură de protecție pentru consumatori, dar în realitate poate determina reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

"Într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator. În realitate, însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe - și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie", a explicat Chisăliță într-o analiză.

Potrivit acestuia, marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare. În România, marja brută tipică în anul 2025 este de circa 0,10 - 0,70 lei/litru (1% - 7% din prețul final), iar profitul real este extrem de mic, în unele cazuri fiind de 2 - 30 bani pe litru.

"Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit. Orice piață funcționează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun. În cazul carburanților: motorina este un produs complet fungibil; poate fi redirecționată rapid între țări; deciziile sunt zilnice, nu contractuale pe termen lung. Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă țară 0,10 - 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil, volumele se mută din România", arată președintele AEI.

Acesta a dat ca exemplu plafonarea prețurilor din Ungaria (2021-2022) și Franța (2022-2023), care a forțat reduceri de preț și a menținut presiune politică asupra distribuitorilor, Marea Britanie (2021), cu o combinație de marje mici, costuri în creștere și presiune publică asupra prețurilor, Spania (2022) cu subvenții pentru consumatori și Italia (2022-2023), unde statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze și să o limiteze indirect prin presiune și reglementare. Drept urmare, plafonarea marjelor la carburanți sub diferite forme a adus penurie, susține Chisăliță.

Situaţie de criză pe piaţa carburanţilor. Măsuri propuse de Guvern

Ministerul Energiei a publicat luni seara proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere şi limitarea adaosului comercial practicat de operatorii economici care produc, importă, distribuie şi/sau comercializează benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora.

Potrivit documentului citat, adaosul este limitat la mult 50% din media adaosului comercial înregistrat în ultimele 12 luni iar măsura are în vedere evitarea unui comportament inadecvat al operatorilor economici şi stoparea unor posibile tendinţe de speculă. Limitarea adaosului comercial se aplică pe tot lanţul de activitate economică.

Proiectul prevede, totodată, că exportul produselor petroliere (benzină şi motorină) se va putea realiza doar cu acordul ministerului cu atribuţii în domeniul economic şi ministerului de resort. Totodată, se instituie măsuri de prevenire a vânzării de produse petroliere la un preţ care depăşeşte valorile preţurilor maximale şi se introduce posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conţinutul de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la minimum 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie.

Măsurile de protecţie se aplică pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat situaţia de criză. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰