Arabia Saudită și Rusia spun adio visului de a vinde petrol cu 100 de dolari barilul. Ce prevede acordul OPEC+

După ce a încercat în repetate rânduri să urce preţul petrolulului la 100 de dolari pe baril, cartelul OPEC+ aproape că a aruncat prosopul, arată o analiză Bloomberg. Încă nu este clar dacă întorsătura este o retragere tactică sau o schimbare de strategie. Dar pentru moment impactul ar fi acela că prețul petrolului ar scade uşor iar inflația globală s-ar reduce.

OPEC+ spune adio petrolului de 100 de dolari pe baril

În weekend, grupul condus de Arabia Saudită și Rusia a anunțat un acord care, cel puţin pe hârtie, prelungește reducerile complexe şi cumulate de producție până în 2025. Dar dacă citim şi scrisul mic,  acordul arată diferit. Conform pactului, membrii OPEC+ vor putea începe din octombrie să arunce mai mulți barili pe piață, cu creșteri semnificative din 2025. 

Datele publicate de oficialii saudiți arată că producția OPEC+ ar fi mai mare cu peste 500.000 de barili pe zi până în decembrie și cu aproximativ 1,8 milioane de barili pe zi până la jumătatea anului 2025. O producția mai mare de petrol înseamnă de obicei prețuri mai mici, nu invers, explică sursa citată.

Creşterea producţiei de petrol poate fi avantajoasă acum

Potrivit OPEC+ creșterea producției va fi condiționată de cât de sănătoasă este piaţa, prin urmare acordul este pentru moment o declarație de intenție. Dar simplul fapt că gruparea anunţă nerăbdarea de a pompa mai mult petrol vorbeşte de la sine și va avea un impact psihologic asupra pieței.

Un alt impact va fi lăsat și de faptul că Emiratele Arabe Unite și-au câștigat dreptul de a produce din nou și mai mult petrol decât aliații săi. Alți membri OPEC+ nerăbdători şi ei să producă mai mult, cum ar fi Irakul și Kazahstanul, nu au fost la fel de norocoși, dar cel mai probabil vor încălca pe diverse căi cotele de producție.

Puse împreună, toate semnele arată că OPEC+ s-a îndepărtat în jos de preţul visat de 100 de dolari pe baril, însă nu cu mult. Țițeiul Brent, extras din Marea Nordului și considerat preț de referință pentru achizițiile de petrol la nivel global, se tranzacționează cu puțin peste 80 de dolari pe baril, iar prețurile ar putea rămâne probabil la același nivel pentru moment, dacă nu chiar un pic mai mici.

Potrivit Bloomberg, schimbarea OPEC+ nu este neapărat o greșeală. A produce mai mult petrol acum poate fi avantajos: durere pe termen scurt pentru câștig pe termen lung. În primul rând, OPEC+ nu se confruntă cu o prăbușire a prețurilor, ci doar cu o scădere limitată. 

În al doilea rând, prețurile oarecum mai scăzute ar putea ajuta pe termen lung ţările producătoare: prin reducerea inflației globale și, prin urmare, prin reducerea dobânzilor cheie și o creștere economică mai mare în rândul economiilor emergente; și implicit prin eliminarea subvențiilor acordate rivalilor OPEC din SUA, adică companiile care produc petrol de şist.

Problemele Arabiei Saudite

Cu excepția lui 2022, când războiul din Ucraina a dus prețurile petrolului la peste 100 de dolari pe baril, Arabia Saudită a înregistrat un deficit fiscal în fiecare an timp de un deceniu. În 2024, deficitul va crește la 2,8% din produsul intern brut. Conform tendințelor actuale, Riadul va avea un deficit în fiecare an până cel puțin în 2029.

Cu toate astea, regatul cheltuiește în exces. Sub conducerea prințului moștenitor Mohammed bin Salman, Arabia Saudită investește miliarde în proiecte cu profit incert, inclusiv Neom, un proiect de 1500 de miliarde de dolari denumit un oraş al viitorului, cu zero emisii de carbon, fără mașini sau străzi. De asemenea, investește foarte mult în sport, cumpărând turnee ​​mondiale de golf sau staruri de fotbal.

Însă, Arabia Saudită are nevoie ca prețurile petrolui să depășească în medie 96 de dolari pe baril în acest an pentru a balansa cheltuielile guvernamentale, în creștere de la o medie de 80 de dolari din 2000 până în 2020, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Până în prezent, țițeiul Brent a avut o medie de 83,50 de dolari pe baril. Riadul poate trăi însă şi cu mai puțin: poate merge înainte cu un deficit fiscal, să se îndatoreze sau să vândă active. De asemenea, poate reduce cheltuielile sau crește taxele. Regatul le-a făcut deja pe toate trei, aminteşte sursa citată.

Arabia Saudită și-a putut susţine cu ușurință deficitele bugetare prin emiterea de datorii suverane, gestionarea rezervelor de petrodolari și privatizarea companiilor, în special Aramco. Dar Prințul Mohammed se mai confruntă cu o problemă: populația este în plină expansiune, atât datorită natalității, cât și a imigrației din Yemenul devastat de război.

Populația saudită a crescut la aproximativ 34 de milioane în acest an, aproape dublu față de 18 milioane cât avea în 2000. Asta înseamă că Arabia Saudită pare mai săracă pe cap de locuitor decât vecinii săi bogați. PIB-ul pe cap de locuitor a fost puțin peste 30.000 de dolari în 2023, cu mult în urma Emiratelor Arabe Unite și Qatarului.

Cea mai mare problemă pentru regat este dacă piața petrolului nu-şi va reveni. Ţinând ridicate în mod artificial preţurile la petrol, Riadul a subvenționat producătorii cu costuri mai mari, cum ar fi cei din zona de petrol de șist din SUA. Sacrificarea cotei de piață funcționează dacă sunt obținute la schimb prețuri mai mari. Dar Arabia Saudită s-a ales cu cele mai proaste rezultate: producție scăzută și prețuri relativ scăzute. Riadul produce în prezent 9 milioane de barili pe zi, cel mai scăzut din ultimii 10 ani. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰