Video Asia cucerește România. Cum a înlocuit cultura sud-coreeană marfa din Turcia anilor '90
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
În anii '90, românii umpleau autocarele dinspre Istanbul cu blugi, haine, încălțăminte și cosmetice. Astăzi, Asia cucereşte noile generaţii mai ceva ca mirajul post-comunism: de la cosmetice coreene, la haine, muzică K-pop şi seriale. Nu mai e doar un trend, ci un adevărat fenomen cultural global. Diferenţă stă în modul în care percepem noi această nevoie de a cumpăra. Dacă în urmă cu câteva decenii cumpăram din disperarea de a umple un gol şi tot ceea ce ne fusese interzis, astăzi tinerii vor să aparţină unei comunităţi extinse, să își exprime identitatea prin estetică și să experimenteze culturi noi care îi conectează cu restul lumii. Dar ce e atât de special la cultura K şi cum a reuşit să acapareze întreaga planetă, vedeţi chiar acum.
De la guma Turbo și sucurile acidulate, până la blugi, dulciuri și obiecte pentru casă, marfa adusă din Turcia era parte din peisajul României de după anii '90. Pentru unii, era începutul unei afaceri bănoase: plecau la Istanbul, umpleau portbagajul cu marfă și se întorceau acasă ca să o vândă. Iar după anii de lipsuri din comunism, românii erau gata să cumpere aproape orice găseau.
Domn: Erau blugii, geci de blugi, geci de piele, cămăși, curele. Cred că a fost o oportunitate atunci în anii ăia.
Reporter: Era o afacere profitabilă?
Domn: Comparativ cu ce aveam noi pe vremea aia, da.
"Eram constrânși de situația precară din anii 90 să căutăm produse ieftine. Nu ne permiteam spre un nivel de calitate ridicat. Astăzi avem beneficiul dat de UE de a avea acces la o piață uriașă", a explicat economistul Christian Năsulea pentru Observator 16.
Au trecut mai bine de 30 de ani, iar astăzi avem de unde alege. Bazarele s-au transformat în mall-uri, iar recomandările de la cunoscuți au fost înlocuite, în multe cazuri, de cele ale influencerilor. Doar că în locul "mărfii de Turcia", un nou val asiatic câștigă teren: produsele și serviciile coreene.
Mâncare coreeană, cosmetice, produse și, bineînțeles, tot ce înseamnă fenomenul K. Diferența e că acum nu mai trebuie să plecăm din România ca să avem acces la toate astea.
Magazine și centre comerciale cu produse asiatice au apărut tot mai mult, nu doar în România, ci pe întreg continentul european. Iar terenul a fost pregătit și de rețelele de socializare, pe care producătorii și brandurile asiatice au știut să le folosească foarte bine. Cum? Prin imaginea perfecțiunii. Nu vând doar un simplu obiect, ci promovează un întreg stil de viață idealizat.
"Dincolo de aceste aparențe și această perfecțiune care pare ca un cristal, nu este întotdeauna adevărată. Este un pretext sub care se ascund, oarecum sunt niște măști și este practic o iluzie pe care o vedem cu toții", crede o tânără.
"Te conving reclamele care sunt foarte bine făcute, foarte credibile", crede o altă domană.
"Odată cu trecerea timpului, oamenii au început să crească, bunăstarea a început să crească. Produsele din Coreea de Sud reprezintă pt oameni posibilitatea de a găsi o identitate. E prezent în special la tineri, la copii.
Rețelele modelează comportamentele. Sunt oameni care își construiesc viața după TikTok, Instagram.
Sunt comportamente de imitație", a explicat pentru Observator 16 sociologul Sorin Cace.
Evelin are 13 ani și este fascinată de la 6 ani de trupele de K-pop, adică grupurile de muzică pop sud-coreeană. Ca o fană desăvârșită, are de toate: de la postere și reviste până la jucării și obiecte cu membrii trupelor preferate.
Reporter: Văd că ai multe benzi desenate.
Evelin: Da, Cosmic se numesc! Sunt din Japonia. I-am văzut pe YouTube, la televizor mai întâi, mi-au plăcut melodiile lor și am devenit atrasă de trupa lor. Am început cu K-drama și apoi am început să mă uit la animeuri.
Ei pun multă muncă în dans, în stilul lor de viață: machiaje, cosmetice și cum se expun în fața camerei, cum interacționează cu fanii.
"Este o noutate pentru tineri și aduce ceva diferit față de americani și descoperă noi orizonturi", a spus o altă tânără.
Mihaela este proprietara unui salon de înfrumusețare. A descoperit produsele coreene întâmplător, la un târg asiatic organizat la Brașov, în urmă cu un an. I-au plăcut atât de mult, încât a decis să schimbe întreaga gamă de produse din salon.
"M-au cucerit pe loc, am cumpărat de toți banii, am venit acasă și am început să mă documentez. Le folosesc și în salon, și eu, și familia... suplimentele care sunt extraordinar de bune... bio... brevetate... Eu nu voi mai folosi alte produse... Am văzut rezultatele din prima la tenul meu. Sunt focusați pe consumator și pe calitate... au o calitate de neegalat și un preț extrem de bun", a povestit pentru Observator 16 Mihaela Stoian, antreprenoare.
"Vorbim de o marfă premium, de produse de calitate pt care consumatorul român este în stare să plătească în plus.
Constatăm că nu doar consumatorul român este selectiv și se bucură de toate oportunitățile, ci și comercianții români sunt mult mai inovativi, se folosesc de accesul la piața UE", a precizat Christian Năsulea.
Reporter: Ce ai încercat până acum?
Tânără: Am încercat noodles. Skincare-urile sunt foarte bune comparativ cu celelalte. Mi se par foarte naturale. Unele sunt scumpe, dar mai bune decât majoritatea.
Pasionată de produse coreene: Am aflat de ele prin intermediul influencerilor.
Reporter: Ce folosești cel mai des?
Pasionată de produse coreene: Folosesc cam tot de la ei: suplimente alimentare, produse de îngrijire, pentru păr, pentru corp.
Dincolo de succesul din industria de înfrumusețare, și artiștii coreeni sunt îndrăgiți în România: trupe K-pop au urcat pe scenele marilor festivaluri de la mare, iar seriale precum Squid Game și All of Us Are Dead s-au numărat printre cele mai urmărite. Fenomenul este însă global: BTS, o trupă din Coreea de Sud, a ajuns să cânte în finala Cupei Mondiale. Tot la nivel mondial, Coreea de Sud ocupă locul 2 în lume la exportul de cosmetice.
În anii '90, mergeam până în Turcia pentru lucrurile pe care nu le găseam acasă. Astăzi, algoritmul ne arată lucrurile pe care nici nu știam că ni le dorim. De la comerțul cu sacoșa la cumpărăturile dictate de trend, s-a schimbat nu doar felul în care cumpărăm, ci și felul în care apare dorința de a cumpăra.
