Video Cartelul celor 10 bănci: românii au plătit ilegal rate mai mari în pandemie. Cum îşi pot recupera banii
Românii au plătit rate mai mari în pandemie, pentru că 10 bănci s-ar fi înţeles între ele să crească ROBOR-ul. Asta arată raportul preliminar al Consiliului Concurenţei, potrivit surselor Observator. Instituțiile financiare resping acuzațiile și spun că se vor apăra pe toate căile legale. Abia după finalizarea anchetei, care poate dura ani, clienţii îşi pot recupera banii, dar numai după un proces civil.
"Băncile au cam "sărit calul". Condiţiile de lichiditate, probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, să sară calul, cum am spus, cu ROBOR-ul", a declarat Mugur Isărescu. Declaraţia guvernatorului BNR din 2022 a venit după ce indicele Robor a explodat în câteva luni. Mai exact, de la 1,4% în august 2021, a trecut de 3% in ianuarie 2022 pentru ca in octombrie 2022 sa depăşească 8%.
Băncile spun că vor contesta raportul Consiliului Concurenţei
"O creştere atât de mare, într-adevăr, ridică un semn de întrebare", a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar. Concret, pentru un credit de 70.000 de euro, un român plătea în 2021 o rată de 1.100 de lei. Un an mai târziu rata s a triplat. Investigaţia Consiliului Concurenţei a început în noiembrie 2022, chiar după ce Robor la trei luni atinsese nivelul istoric de 8,21%. Surse Observator spun că din concluziile preliminare ale raportului reise faptul că băncile s-ar fi înţeles între ele în acea perioadă pentru a stabili nivelul indicelui Robor, însă nu există argumente solide în acest sens. Prin urmare deja unele instituţii bancare au anunţat că vor contesta acest raport.
În fiecare zi, zece bănci participă la calculul Robor. Ele transmit cotaţii, iar BNR face o medie care este, de fapt, indicele ce influenţează ratele pentru creditele în lei, luate înainte de 2019. Ancheta Consiliului Concurenţei a pornit de la suspiciunea că băncile s-ar fi înţeles să crească rata dobânzii manipulând, astfel, piaţa. "În momentul în care există o decizie definitivă a Consiliului Concurenţei le dă dreptul consumatorilor să demareze în instanţă o acţiune cu privire la repararea prejudiciului suferit", a declarat Camelia Grădinaru, avocat specializat în drept bancar.
"Din perspectiva Băncii Naţionale nu există elemente care să susţină o asemenea interpretare, dar sigur este treaba Consiliului Concurenţei să depisteze eventuale activităţi neconcurenţiale", a declarat Dan Suciu, purtătoru de cuvânt al BNR. Deocamdată băncile vizate de anchetă au la dispoziţie 30 de zile să-şi formuleze apărarea sau să-şi recunoască vina pentru a beneficia de reducerea sancţiunii, care poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri. Instituţiile financiare resping acuzaţiile. "Vom argumenta prin toate mijloacele legale puse la dispoziţie de legislaţia naţională", anunţă BCR. "Banca va întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea situaţiei", transmite şi CEC Bank. Şi celelalte bănci spun că vor contesta raportul Consiliului Concurenţei.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
