Cât ne costă o zi de grevă generală? Nota de plată pentru România ar putea ajunge la 210 milioane €
După haosul din Franţa, acum Spania se pregăteşte, pentru prima dată în 14 ani, de o grevă generală organizată de cele mai mari două sindicate din ţară. Angajaţii ameninţă că îşi vor suspenda activitatea timp de 24 de ore, nemulţumiţi de viaţa tot mai scumpă. Dar astfel de proteste nu sunt o raritate în Europa, cel puţin nu în ultimii ani.
O analiză Euronews arată cât ar putea pierde economiile europene după o singură zi de grevă. Germania ar fi cea mai afectată, cu o pierdere de 2,5 miliarde de euro, în timp ce România ar pierde 210 milioane de euro, potrivit unui grafic Eurostat. Datele preliminare ale Institutului European al Sindicatelor arată că 2025 ar putea fi anul cu cele mai multe greve din Uniunea Europeană din 1991 încoace.
Germania ar pierde cei mai mulți bani într-o singură zi de grevă
Cum s-a ajuns la aceste sume? Analiştii au împărțit producția economică anuală la 365 de zile și au estimat ce s-ar întâmpla dacă unul din cinci angajați ar opri lucrul, iar o parte din activitatea economică nu ar mai putea fi recuperată.
În acest scenariu, Germania ar pierde aproximativ 2,5 miliarde de euro într-o singură zi. Urmează Franța, cu 1,6 miliarde de euro, și Italia, cu aproximativ 1,2 miliarde.
Pentru Spania, pierderile estimate ajung la 930 de milioane de euro. În Belgia, nota de plată ar fi de aproximativ 350 de milioane de euro, iar în Portugalia, de 170 de milioane de euro. România ar pierde aproximativ 210 milioane de euro, potrivit graficului comparativ.
Calculele sunt însă estimative. O grevă nu afectează toate domeniile în aceeași măsură. Transporturile, școlile și serviciile publice sunt, de regulă, printre cele mai afectate, în timp ce multe fabrici și birouri își continuă activitatea.
Cum se recuperează pierderile
Sumele estimate înaintea unei greve nu se regăsesc întotdeauna în bilanțul final al economiei. Franța este un exemplu în acest sens. Banca Franței a calculat că grevele din martie și aprilie 2023, organizate împotriva reformei pensiilor, au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru. În următoarele trei luni însă, economia a recuperat aproape integral pierderea.
Explicația este simplă: o grevă nu înseamnă că toate activitățile oprite sunt pierdute definitiv. Unele transporturi sunt reprogramate, programările din spitale sunt mutate, iar fabricile pot recupera comenzile prin ture suplimentare.
Există totuși și pierderi care nu mai pot fi recuperate. Angajații aflați în grevă pierd o zi de salariu, statul încasează mai puține taxe pentru activitatea care nu a mai avut loc, iar companiile aeriene și hotelurile nu mai pot recupera zborurile anulate sau camerele care au rămas goale.
Problema devine mai serioasă atunci când grevele se repetă constant. Belgia a pierdut în 2025 aproape 1,35 milioane de zile de muncă din cauza grevelor. Asta înseamnă 313 zile pierdute la fiecare 1.000 de angajați, un record care a depășit nivelul anterior, înregistrat în 1993.
Prin comparație, în Olanda, 23 de greve au dus la pierderea a aproape 60.000 de zile de muncă anul trecut. În Germania, estimările Institutului pentru Cercetări Economice și Sociale indică aproximativ 645.000 de zile de muncă pierdute.
