Categoriile vizate de reforma pensiilor speciale. Pentru cine se modifică vârsta de pensionare

Schimbările afectează zeci de mii de angajați din sistemul public care, până acum, se bucurau de mai multe beneficii decât restul salariaților din România. 

Cine intră sub incidența noilor reguli

Potrivit proiectului de reformă, principalele categorii vizate sunt:

• Magistrații – judecători și procurori, care în prezent se pot pensiona mult mai devreme decât vârsta standard;
• Personalul auxiliar din instanțe și parchete;
• Diplomații și personalul consular;
• Militarii și polițiștii;
• Personalul aeronautic civil navigant;
• Funcționarii parlamentari.

Toate aceste categorii de angajaţi din România vor avea parte de reguli noi pentru calculul pensiilor și de o creștere graduală a vârstei de pensionare.

Cum se schimbă vârsta de pensionare

Una dintre cele mai importante modificări este creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru beneficiarii pensiilor speciale. Astfel, aceștia nu vor mai putea ieși din activitate cu zeci de ani înaintea angajaților din sistemul public obișnuit. Conform planului, vârsta de pensionare va fi aliniată, pas cu pas, la vârsta standard din sistemul public de pensii.

În plus, baza de calcul a pensiilor va fi modificată, pentru a reduce diferențele majore dintre pensiile speciale și cele bazate pe contributivitate.

De ce se face această reformă

Reforma pensiilor speciale este o condiție esențială pentru ca România să continue să primească fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a cerut în mod expres autorităților române să reducă inechitățile din sistem, pentru a-l face mai sustenabil pe termen lung.

Astfel, Guvernul încearcă să echilibreze situația prin:

• eliminarea diferențelor mari dintre pensiile speciale și cele contributive;
• menținerea unui tratament echitabil între diverse categorii profesionale;
• scăderea presiunii asupra bugetului public.

Legea privind reforma pensiilor speciale se află în proces de implementare, iar autoritățile promit că schimbările se vor face etapizat, astfel încât cei aflați aproape de pensie să nu fie afectați brusc.

Totuși, sindicatele și asociațiile profesionale au semnalat deja că vor exista tensiuni, mai ales în rândul magistraților și al personalului din sistemul de ordine publică.

Nemodificarea regimului pensiilor speciale ar costa 230 de milioane de euro, bani care nu ne mai sunt daţi de către Bruxelles.

Magistraţii, nemulţumiţi de noile măsuri

Magistraţii sunt nemulţumiţi de noile măsuri şi susţin că se confruntă cu presiuni considerabile, lipsă de personal şi nu pot avea alte venituri în timpul carierei cu excepţia salariului. 

"Aici nu este vorba de o altă categorie profesională sau de o categorie de intelectuali. Aici este vorba de o putere în stat care trebuie să aibă nivelul care este considerat pentru autorităţile statului", a explicat un fost magistrat.

Cum se obţine dreptul la pensie

Potrivit documentului, dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani.

Reformă fiscală aplicată pensiilor începând cu septembrie 2025

O nouă măsură fiscală a intrat în vigoare din 1 august 2025. O contribuție de asigurări sociale de sănătate CASS de 10% se reține la sursă pentru partea de pensie care depășește 3.000 lei lunar. Aceasta se aplică tuturor pensiilor care depășesc acest prag.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰