De ce a explodat de fapt prețul la gaze. Expert: Creşterea nu vine din cauza blocajului din Ormuz
Creşterea preţului gazelor în Europa nu vine ca urmare a blocajului din Strâmtoarea Ormuz, ci din greşelile strategice din ultimii zece ani, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, într-o analiză publicată miercuri.
"În prima zi după escaladarea tensiunilor din Iran, Asia a înregistrat o creştere de aproximativ 24% la LNG. Europa aproape a dublat acest salt. Şi asta în condiţiile în care Asia absoarbe 70-75% din exporturile de LNG ale Qatarului, iar Europa doar în jur de 10%. A doua zi în Asia creşterea preţului este mai moderată, în Europa continuă creşterea abruptă. Aritmetica nu explică reacţia. Politica defectuoasă o explică.
Creşterea europeană a preţului gazelor nu reflectă dependenţa fizică de LNG-ul din Qatar. Reflectă dependenţa de încredere. Asia primeşte majoritatea volumelor şi reacţionează moderat. Europa primeşte o fracţiune şi reacţionează panicat. Pentru că vulnerabilitatea reală nu se măsoară în procente de import. Se măsoară în stabilitatea sistemului.După 2022, Europa nu a cumpărat doar LNG. A cumpărat incertitudine permanentă", susţine specialistul.
"Creşterea europeană a preţului gazelor reflectă dependenţa de încredere"
Potrivit acestuia, Europa nu mai are ancoră, ci doar piaţă, întrucât după ruptura de gazul rusesc, în 2022, a înlocuit o dependenţă geopolitică toxică cu o dependenţă volatilă de LNG global.
"Preţul nu mai este determinat doar de molecule, ci de fluxuri financiare tranzacţionate la Title Transfer Facility (TTF). TTF nu este doar un hub fizic. Este un instrument financiar. Acolo, gazul este un obiect de speculaţie şi tranzacţionare algoritmică. Europa a transformat energia într-un activ financiar pur.
Iar activele financiare reacţionează la riscul anticipat, nu la volumul livrat. Asia operează şi pe contracte pe termen lung, multe istorice şi indexate la petrol. Preţul asiatic este rigid. Cel european este hiper-elastic. Europa nu reacţionează la 10%. Reacţionează la posibilitatea de a pierde 10%. Asia are contracte ferme cu Qatar. Europa concurează pe piaţa liberă pentru surplus", afirmă Chisăliţă.
În viziunea preşedintelui AEI, într-un sistem unde gazul este preţ marginal pentru electricitate, o creştere anticipată a costului LNG se traduce instantaneu în presiune pe industrie, presiune pe inflaţie şi presiune politică.
"Europa a ales modelul pieţei complet liberalizate. Fără contracte dominante pe termen lung. Fără control centralizat al riscului. Rezultatul a fost o integrare totală în piaţa financiară globală, corelaţia cu mişcări speculative şi reacţii amplificate la ştiri geopolitice. Asia operează într-un model mai hibrid, mai administrat. Mai puţin "pur capitalist", dar mai stabil. Europa a ales eficienţa de piaţă. Nu şi-a construit însă suficiente mecanisme de protecţie a volatilităţii extreme. Europa este mai vulnerabilă decât arată cifrele.
Procentul de 10% nu spune povestea completă. Pentru că industria europeană este expusă preţurilor spot, multe economii sunt deja fragile şi inflaţia energetică are impact politic imediat. Asia are creştere economică mai robustă şi mecanisme administrative de absorbţie. Europa are pieţe financiare profunde integrate. De aceea reacţionează violent. Europa a intrat în panică. Asia a clipit", subliniază expertul, potrivit Agerpres.
"Demonizarea nuclearului, o greşeală strategică"
În acelaşi context, analistul este de părere că demonizarea nuclearului reprezintă o greşeală strategică. "În timp ce Franţa încearcă să-şi recapitalizeze flota nucleară, iar alte state europene reconsideră energia atomică, decizia Germaniei de a închide centralele nucleare funcţionale a crescut presiunea pe gaz exact în momentul cel mai prost. Rezultatul mai mult gaz ars, mai mult LNG şi mai multă volatilitate. Asia investeşte masiv în energia nucleară.
Europa dezbate moralitatea ei. Pieţele nu dezbat. Pieţele taxează (...) De aceea, când apare un risc în Golful Persic, chiar dacă Europa importă doar 10% din LNG-ul Qatarului, reacţia este violentă. Pentru că sistemul este tensionat. Pentru că marja de siguranţă este subţire. Pentru că încrederea este fragilă", susţine Dumitru Chisăliţă.
Şeful AEI este de părere că nu Qatar a dublat volatilitatea europeană, ci Europa a făcut acest lucru singură. "Când închizi capacităţi stabile, financiarizezi complet energia şi te bazezi pe importuri volatile, piaţa nu iartă. Europa nu a cumpărat doar LNG. A cumpărat dependenţă de sentiment. Iar sentimentul este cel mai scump combustibil dintre toate", menţionează sursa citată.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
