China ocoleşte blocajele cu "Drumul Mătăsii de Gheață". Ruta arctică taie timpul de transport spre Europa
O companie maritimă chineză lansează un serviciu de transport de containere către Europa pe ruta arctică. Sea Legend Shipping va opera opt plecări săptămânale fixe, în perioada 15 august - 3 octombrie, folosind șapte nave adaptate, care vor permite timpi de tranzit de 20 până la 22 de zile. Navele vor pleca o dată pe săptămână din Ningbo, China, și vor ajunge în Felixstowe, Marea Britanie, folosind o rută prin Oceanul Arctic, de-a lungul coastei de nord a Rusiei.
Sea Legend Shipping, o companie chineză de transport de containere axată pe piețele din Turcia și Africa de Nord, lansează luna aceasta serviciul China-Europe Arctic Express.
Primul serviciu regulat de transport de containere prin Arctica
Folosind o rută prin Oceanul Arctic, navele vor pleca o dată pe săptămână de-a lungul coastei de nord a Rusiei, din Ningbo, China, și vor ajunge în Felixstowe, Marea Britanie.
Este vorba de opt curse între lunile august şi octombrie cu şapte nave şi un timp de tranzit estimat între 20 şi 22 de zile.
Va transporta marfă din mai multe porturi din estul Chinei, precum Qingdao sau Shanghai, urmând să facă face escală în Ningbo-Zhoushan de unde va pleca spre Felixstowe (Regatul Unit) cu conexiuni către alte porturi europene precum Rotterdam (Olanda), Hamburg (Germania) sau Gdynia (Polonia).
Ce este Ruta Maritimă Nordică sau "Drumul Mătăsii de Gheaţă"
Compania a publicat un program în care apar momentan două curse concrete pe noua rută arctică. Prima ar urma să fie făcută de nava Dubai Tower, cu plecare din Ningbo, China, pe 15 august și sosire la Felixstowe, Marea Britanie, pe 5 sau 7 septembrie. A doua cursă este rezervată navei Riyadh Mukaab.
Compania a denumit serviciul "Drumul Mătăsii de Gheaţă", cu o referire la "Drumului Mătăsii", care lega odinioară China de Europa.
Tot mai multe nave folosesc Ruta Maritimă Nordică prin Arctica. Vara trecută au fost înregistrate 23 de traversări, față de 15 în 2024.
Noua rută va înjumătăți timpul de transport între China și Europa
În funcție de condițiile din Cercul Arctic, călătoria pe noul traseu reduce aproape la jumătate timpul de navigaţie comparativ cu ruta tradiţională prin Canalul Suez, care durează aproximativ 40 de zile, şi este, de asemenea, cu aproximativ cinci zile mai rapidă decât parcursul feroviar China-Europa, care durează în jur de 25 de zile.
Deocamdată, este o rută navigabilă mai mult vara, dar dacă gheața arctică va continua să se topească, perioada în care cargourile pot tranzita pe această rută s-ar putea prelungi. Asta ar putea aduce avantaje economice și strategice Rusiei, pentru că ruta trece de-a lungul coastelor sale și scurtează drumul dintre Asia și Europa.
Dezvoltarea unor rute alternative în fața riscurilor tot mai mari ale căilor de navigaţie clasice, precum scumpirea combustibilului și tensiunile geopolitice, este tot mai importantă, a explicat pentru ziarul chinez de stat Global Times Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Mătăsii Maritime de la Universitatea Huaqiao.
De ce sunt companiile maritime tot mai interesate de ruta arctică
Arctica devine o alternativă viabilă la rutele maritime clasice de pe glob, pe măsură ce topirea gheții polare scurtează călătoria dintre Europa și Asia, iar navele încearcă să evite zonele de conflict, explică şi Financial Times
Vara, o parte din gheața din Arctica se topește și lasă culoare de apă suficient de libere pentru ca navele comerciale să poată naviga singure, fără să fie nevoie de un spărgător de gheață care să le deschidă drumul.
În ciuda rivalității geopolitice privind controlul regiunii, companiile de transport maritim sunt tot mai interesate de această rută.
Este considerată o modalitate de a evita puncte vulnerabile precum strâmtoarea Bab al-Mandab, la intrarea în Marea Roșie, unde rebelii Houthi, susținuți de Iran, și-au reluat ameninţările luna trecută.
Pe 23 iulie, militanții Houthi au atacat două petroliere saudite în Marea Roșie. Atacurile au împins din nou prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril.
"A existat cu siguranță o creștere a traficului prin Arctica și pe Ruta Maritimă Nordică. Navele și armatorii o văd acum mai degrabă ca pe o oportunitate, în primul rând pentru a economisi mult timp și bani, dar și pentru a elimina din traseu toate punctele geopolitice sensibile și zonele de conflict", a explicat Rahul Khanna, consultant de risc la Allianz.
De ce controlează ruşii Ruta Maritimă Nordică
Ruta Maritimă Nordică este împărțită în 28 de sectoare, fiecare cu reguli diferite. Rosatom, companie controlată de statul rus, administrează ruta și decide în ce condiții pot trece navele, eliberând autorizațiile necesare pentru navigație.
Compania daneză Maersk a testat ruta arctică încă din 2018, când a trimis o navă port container între Vladivostok și Sankt Petersburg.
Totuși, a decis ulterior alături de alte companii europene să nu folosească această rută, de teamă că traficul maritim ar putea afecta grav ecosistemul sensibil al Arcticii.
Potrivit unui studiu făcut de cercetători de la Universitatea dn Southampton, întinderea gheții arctice la apogeul iernii a scăzut cu 5,8% între 2024 și 2025, cea mai mare diminuare înregistrată vreodată. Anul acesta, suprafața maximă a gheții și-a revenit ușor, dar a rămas a doua cea mai mică înregistrată vreodată, potrivit studiului.
"Impactul încălzirii globale în Arctica este uluitor. Schimbările climatice vor amplifica riscurile de securitate aici, mai ales dacă vor exista tot mai multe nave în regiune care nu provin neapărat din state arctice", a explicat fostul ministru canadian al Mediului, Steven Guilbeault.
Malte Humpert, expert în transport maritim, a subliniat că printre motivele pentru care companiile europene evită ruta se numără relațiile cu Rusia și schimbările climatice.
Organizațiile de mediu avertizează
Interesul pentru utilizarea rutei este reflectat și de creșterea comenzilor pentru nave special construite ca să facă față gheții. Anul trecut au fost construite 167, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar alte 164 urmează să fie construite anul acesta, potrivit companiei de date Veson Nautical.
Totuși, navigația prin Arctica rămâne dificilă și riscantă, chiar dacă ruta devine mai accesibilă. Marinarii trebuie să aibă experiență în traversarea zonelor cu gheață, iar lângă Polul Nord GPS-ul poate ceda.
Organizațiile de mediu avertizează şi ele că traficul naval mai intens în Arctica poate afecta ecosistemele și biodiversitatea regiunii.
"Există întotdeauna riscul unei scurgeri de petrol sau al poluării și ești foarte departe de serviciile de căutare și salvare. Dar se poate spune și că reduci emisiile de CO₂ folosind ruta mai scurtă", a explicat Humpert.
Navele trebuie să respecte și Codul Organizației Maritime Internaționale, care stabilește standarde stricte de siguranță și protecție a mediului în zona polară.
"Există un risc mare ca navele să rămână blocate dacă nu sunt disponibile spărgătoare de gheață. Dacă avem un accident în Arctica, capacitățile de salvare, asistență, stingere a incendiilor sau intervenție sunt limitate. Gestionarea unei situații de urgență sau a unui accident în Arctica este mult mai dificilă", potrivit expertului Rahul Khanna.
O analiză făcută de Allianz arată că, în ultimii 10 ani, au fost raportate peste 500 de incidente maritime în Cercul Arctic, jumătate din ele fiind cauzate de avarii sau defecțiuni mecanice.
