De ce au explodat investițiile în aur și argint

Aurul, considerat dintotdeauna un "refugiu sigur" în perioade tulburi, a atins noi recorduri. Doar în această lună, prețul a crescut cu peste 25%, ajungând joi la aproape 5.600 de dolari uncia. Chiar dacă a scăzut ulterior, pe fondul speculațiilor legate de un posibil conflict al SUA cu Iranul, aurul valorează aproape dublu față de momentul în care Trump și-a început al doilea mandat.

Argintul a avut o evoluție și mai abruptă. De la sub 30 de dolari uncia, înainte de anunțarea noilor tarife comerciale americane, prețul a urcat la peste 118 dolari. O mare parte din această creștere s-a produs chiar în ultima lună, semn că mulți investitori s-au aruncat rapid pe acest metal, mai accesibil decât aurul.

Ce alimentează această "manie"

Aurul este văzut ca o protecție în fața inflației, a crizelor economice și a tensiunilor geopolitice. Iar administrația Trump a generat din plin astfel de temeri: tarife dure pentru partenerii comerciali, amenințări militare, presiuni asupra Rezervei Federale și atacuri directe la adresa șefului băncii centrale americane.

Analiștii avertizează că subminarea independenței Rezervei Federale ar putea duce la inflație mai mare și la pierderea încrederii în instituțiile americane. Pe scurt, aurul și argintul nu mai reflectă doar stresul de moment al piețelor, ci o criză mai profundă de încredere: în monede, în instituții și în stabilitatea ordinii economice globale.

Daniela Hathorn, analist senior la Capital.com, rezumă situația astfel: "Aurul și argintul reflectă mai mult decât stresul de moment al piețelor; ele semnalează o reconfigurare a încrederii. Încrederea în monede, în instituții și în stabilitatea ordinii economice de după Războiul Rece".

Ideea este că, chiar dacă inflația din SUA ar scăpa de sub control și ar eroda valoarea dolarului, un fenomen cunoscut drept devalorizare, aurul și-ar păstra valoarea. Același argument este folosit și pentru criptomonede precum bitcoin, care însă nu au beneficiat de aceeași avalanșă de cumpărări ca metalele prețioase.

Băncile centrale au continuat să cumpere aur, încercând să se îndepărteze ușor de obligațiunile americane. Totuși, în 2025, aceste achiziții au fost mai mici decât în anul precedent. În schimb, un rol important l-au avut investitorii de rând. Mulți au cumpărat aur și argint fie de teamă, fie atrași de creșterile rapide de preț. În Marea Britanie, de exemplu, monetăria regală promovează aurul ca soluție pentru „protejarea viitorului financiar”.

Neliniștile legate de politicile SUA au afectat și dolarul, care a slăbit în fața altor monede. Euro a depășit pragul de 1,20 dolari marți, înainte de a scădea ușor, iar lira sterlină a ajuns joi la 1,38 dolari, cu aproape cinci cenți mai mult față de acum două săptămâni. Potrivit unui raport UniCredit, "dolarul a intrat din nou sub presiune de depreciere de la mijlocul lunii ianuarie, pe fondul riscurilor geopolitice, tensiunilor comerciale în creștere și îngrijorărilor privind independența Fed".

Administrația Trump a părut uneori că oscilează între dorința unui dolar mai slab, pentru a reduce deficitul comercial, și menținerea unui dolar puternic, ca simbol al puterii economice. Moneda americană a coborât miercuri la un minim al ultimilor patru ani, după ce președintele a minimalizat slăbiciunea dolarului: "Nu, cred că e grozav".

De ce nu se prăbușesc bursele

Paradoxal, în ciuda tuturor acestor temeri, bursele americane merg bine, scrie sursa citată. Acțiunile sunt susținute mai ales de "cei 7 magnifici" din industria tech, care câștigă masiv din boomul inteligenței artificiale.

Incluzând dividendele, indicele S&P 500 a crescut cu 17,9% în 2025. În plus, speranțele privind noi reduceri ale dobânzilor, dacă inflația din SUA rămâne sub control, au susținut piețele.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰