Economia României a avut o creștere de 4,7% în 2022. INS a revizuit în scădere performanțele economice ale țării noastre
Institutul Naţional de Statistică a revizuit în scădere la 4,7% avansul economiei româneşti în 2022, de la 4,8% anterior, potrivit datelor provizorii. Produsul intern brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1%, comparativ cu trimestrul III 2022, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,5% pe seria brută şi de 4,8% pe seria ajustată sezonier, transmite Agerpres.
Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2022 a fost de 359,725 miliarde de lei preţuri curente în timp ce, pe serie brută, PIB estimat a fost, în T4, de 419,646 miliarde de lei preţuri curente. Pe ansamblul anului trecut, ca serie brută, produsul intern brut estimat a fost de aproximativ 1.410 miliarde de lei preţuri curente.
Conform INS, volumul valorii adăugate brute a înregistrat modificări mai importante în activităţile de tranzacţii imobiliare (-0,4 puncte procentuale), de la 108,8% la 108,4%. Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,2 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 105,5% la 105,3%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2022, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,3%, ca urmare a creşterii volumului său de la 98% la 103,6%; consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,5%, ca urmare a creşterii volumului său de la 97,6% la 104,8%; formarea brută de capital fix, de la +2,2% la +1,9%, ca urmare a reducerii volumului său de la 109,2% la 108%; exportul net (cu impact asupra utilizării Produsului intern brut), de la -0,8% la -0,7%, ca urmare a scăderii volumului său de la 113,3% la 112,4%.
Balanța comericială a României, în deficit cronic în 2022
România a încheiat anul trecut cu un deficit comercial mare, o parte din acesta fiind generat de creşterea de preţuri care are loc pe plan mondial, a afirmat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, la conferinţa cu tema "Finanţarea României".
"De foarte multe ori venim şi spunem 'Domnule, la nivelul unui an deficitul este mare', dar uităm că acest deficit este rezultatul mecanismelor pe care noi le-am dezvoltat în economie pe parcursul celor 30 de ani. Şi, din acest motiv, ceea ce s-a întâmplat la nivelul anului 2022 trebuie să avem în vedere cel puţin cele două aspecte pe care le-am menţionat. Într-adevăr, 2022 ne arată o balanţă comercială cu un deficit mare, un deficit cronic, aş putea spune. 34 de miliarde (de euro - n. r.) este deficitul. Înseamnă foarte, foarte mult. Este o depreciere a balanţei comerciale în raport cu anul anterior cu aproape 44%. Deci, la deficitul din 2021 s-au adăugat peste 10 miliarde.
De unde vin toate acestea? Pe de o parte din creşterea de preţuri care a avut loc pe plan mondial la produse pe care le noi le importăm, iar pe de altă parte din practica de importat cu mult mai mult decât exportăm sau poate că nici nu le exportăm multe produse de care avem nevoie, dar pe care nu le producem în ţară. Şi eu am făcut o clasificare a acestor categorii de produse şi două categorii mi se par foarte importante. Pe de o parte, sunt cele mai importante 10 produse din punct de vedere al deficitului, care acumulează fiecare cel puţin un miliard deficit la nivelul anului 2022. În total, acestea acumulează un deficit de peste 28 de miliarde", a spus Tudorel Andrei, la conferinţa cu tema "Finanţarea României", organizată de Oxygen Events.
El a dat şi câteva exemple de categorii de produse care au generat adâncirea deficitului balanţei comerciale în 2022, pe primul loc fiind combustibilii. "În primul rând este vorba de combustibil şi uleiuri minerale, cu un deficit de peste 8 miliarde şi, ceea ce este interesant, este că în raport cu 2021 creşterea este una foarte mare, de peste 3,5 miliarde, iar aceasta se datorează în primul rând creşterilor de preţuri care au avut loc pe plan mondial şi într-un fel a schimbării din cauza războiului a furnizorilor de combustibil. Pe de altă parte, deficite foarte mari înregistrăm la produse pe care din păcate nu le mai producem în ţară sau cantităţile produse sunt de dimensiuni foarte mici. Materiale plastice şi articole din materiale plastice, produsele farmaceutice care aduc un deficit de peste 3,5 miliarde. Produsele chimice şi produsele chimice de natură organică aduc în total peste 3,5 miliarde, ceea ce înseamnă foarte, foarte mult. A doua categorie sunt produsele care aduc cel puţin jumătate de miliard datorie deficit. Şi aici aş dori să semnalez câteva categorii de produse. Cinci dintre acestea sunt produse agroalimentare, care intră direct în consumul populaţiei. La carne şi organe, combustibil avem un deficit de aproape un miliard", a spus Tudorel Andrei.
De asemenea, el a menţionat că România înregistrează un deficit comercial la produse lactate, fructe comestibile şi băuturi alcoolice. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) înregistrat de România în anul 2022 a fost de 34,094 miliarde de euro, mai mare cu 10,420 miliarde de euro (+44%) decât cel înregistrat în anul 2021, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate în luna februarie.
În anul 2022, exporturile FOB au însumat 91,951 miliarde de euro (în creştere cu 23,1%), iar importurile CIF s-au cifrat la 126,046 miliarde de euro (plus 28,1%). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 66,454 miliarde de euro la expedieri şi de 89,332 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,3% din total exporturi şi 70,9% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în anul 2022 a fost de 25,497 miliarde de euro la exporturi şi de 36,714 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,7% din total exporturi şi 29,1% din total importuri.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰