Antena Meniu Search
x

Poli-criza, fenomenul care a lovit planeta. Ce se va întâmpla cu economia globală după două șocuri istorice succesive: Covid-19 şi războiul din Ucraina

Poli-criză: aşa a descris Jean-Claude Juncker provocările UE din 2016, când era președinte al Comisiei Europene. Fondul Monetar Internațional a atras atenţia săptămâna trecută asupra modului în care economia globală este lovită de crize din mai multe direcţii: criza energetică europeană, creșterile rapide ale dobânzilor de referinţă și încetinirea economică a Chinei. Însă ceea ce păreau a fi crize separate, din regiuni și piețe diferite, se unesc în prezent şi este posibil să ne confruntăm cu o poli-criză la scară globală, relatează Financial Times.

Redactia Observator
de Redactia Observator

la 17.10.2022, 13:02

Poli-criza, fenomenul care a lovit planeta. Ce se va întâmpla cu economia globală după două șocuri istorice succesive: Covid-19 şi războiul din Ucraina
Poli-criza, fenomenul care a lovit planeta. Ce se va întâmpla cu economia globală după două șocuri istorice succesive: Covid-19 şi războiul din Ucraina - Shutterstock

Rar se întâmplă ca atât de multe motoare ale economiei globale să se blocheze brusc: o treime din ţările lumii riscă să intre în recesiune în acest an sau anul viitor, potrivit FMI. Perspectivele sunt sumbre pentru cele mai mari economii - SUA, zona euro și China. După ce inflația globală a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, băncile centrale au crescut ratele dobânzilor cheie într-un sincron nemaivăzut în ultimele cinci decenii, iar dolarul american a atins cel mai puternic nivel de la începutul anilor 2000. 

Economiile emergente sunt afectate de creşterea datoriilor în dolari și a retragerilor de capital care generează perturbări. Ratele ipotecare și costurile împrumuturilor pentru companii au crescut în întreaga lume. Butoanele roşii care indică stresul pieței financiare s-au aprins după ce scăderea rapidă a ratelor de la minimele din pandemie a scos la iveală numeroase vulnerabilități. Dinamica vânzărilor la preţ subevaluat reprezintă un risc continuu, după cum au demonstrat recent fondurile de pensii din Marea Britanie.

Cauzele acestui vârtej global sunt două șocuri istorice în succesiune rapidă: Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina. Rezerva Federală (Banca Centrală Americană) a majorat rata dobânzilor cheie în cel mai puternic ritm de la începutul anilor 1980 pentru a înlătura inflația stimulată parțial şi de sprijinul oferit populaţiei şi companiilor în pandemie, și de blocajele în lanţul de aprovizionare. Între timp, Putin foloseşte livrările de gaze naturale ca armă geopolitică, Europa suferă un șoc comercial uriaş, iar economia Chinei suferă din cauza politicii zero-Covid şi a prăbușirii pieței imobiliare. Asta arată că au apărut noi boli înainte ca cicatricile pandemiei să se fi vindecat.

 Economia globală riscă să se clatine de la o criză la alta

Pe acelaşi subiect

Aceste şocurile multiple şi care se alimentează reciproc au lăsat pe factorii de decizie politică în ipostaza dificilă de a face un exerciţiu de echilibru. Guvernele fac eforturile de a stimula creșterea și de a sprijini gospodăriile și întreprinderile, dar trebuie să evite să arunce gaz pe focul inflaționist și să crească povara datoriilor – deja amplificată de pandemie – cu atât mai mult cu cât costurile de împrumut cresc acum. Cu cât ratele dobânzilor cresc mai mult, cu atât cresc riscurile de prăbușire a pieței imobiliare și de apariţie a unor noi tensiuni pe piaţa financiară. Cu toate acestea, o politică monetară insuficient de restrictivă poate duce la instaurarea unei inflații ridicate.

Deși nu există soluții simple, există câteva lecții. Economia fragilă de astăzi are nevoie de politici care să fie bine calibrate și adaptate la riscuri. Marea Britanie este un exemplu de aşa nu. Deciziile Londrei din ultimele săptămâni de tipul un "elefant în magazinul de porţelanuri" arată ce se întâmplă atunci când realitățile sunt ignorate. Aceste greșelile politice reprezintă unul dintre motivele pentru care FMI consideră că există un risc de 25% ca anul viitor creșterea globală să scadă sub nivelul istoric de 2%.

Efectul contagios al crizelor globale întăreşte nevoia de a consolida rezilienţa. Dacă sistemul bancar a fost consolidat după criza financiară din 2008, factorii de decizie politică nu au făcut suficient pentru a consolida sistemul financiar nebancar. Mulți vor deplânge, de asemenea, lipsa investițiilor din ultimul deceniu, când ratele dobânzilor erau scăzute, în tehnologie și alternative la combustibilii fosili, care să ducă la creșterea productivității şi reducerea inflației. Fără viziune şi gândire pe termen lung, economia globală nu va face decât să se împiedice de la o criză la alta.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Vi se par deplasate unele declaraţii ale Înaltpreasfinţitului Teodosie?

Observator » Stiri economice » Poli-criza, fenomenul care a lovit planeta. Ce se va întâmpla cu economia globală după două șocuri istorice succesive: Covid-19 şi războiul din Ucraina