Ce prevede noua lege a salarizării. Dragoș Pîslaru dă asigurări că niciun venit nu va scădea

"Reforma salarizării în sectorul bugetar din România este un proiect îndelung aşteptat. (..) Suntem în luna mai şi cred că suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea, într-adevăr, cum putem îndeplini această reformă foarte importantă. (..) Suntem într-un moment bun pentru România, într-un moment în care avem un acord politic mediat de către Administraţia Prezidenţială, tocmai pentru ca să ne asigurăm că această lege are şanse să fie trecută", a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă în care a prezentat elementele noii legi a salarizării publice.

Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă

Dragoş Pîslaru a prezentat paşii legaţi de reformă, arătând că este nevoie de două lucruri esenţiale.

"E nevoie să vedem ce ne permitem şi al doilea lucru, v-am spus că e nevoie de acest acord politic privind principii. (..) Noi astăzi încercăm să reparăm, dacă putem să ne uităm şi la principii, o legislaţie de salarizare care a fost adoptată în 2017, legea 153, care în esenţă nu era neapărat rea, ca lege", a menţionat Pîslaru.

Partidele politice au agreat plafonul maxim pe care România și-l permite

Potrivit ministrului interimar al Muncii, partidele politice au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem.

"De la 166 miliarde de lei, cât avem în prezent, nu putem depăşi 174 miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă", a adăugat Pîslaru. 

Dragoş Pîslaru a mai declarat că partidele au agreat ideea centrală că salariile nu scad, că niciun venit nu va scădea şi că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vor adopta întreaga lege deodată şi într-un mod unitar, neexistând excepţii sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaţionale.

El a mai spus că primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu, muncă de valoare egală pentru salarizare egală.

"Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, după adoptarea legii 153, este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţii", a explicat ministrul interimar al Muncii.

Dragoş Pîslaru a mai afirmat că al doilea lucru esenţial este legat de predictibilitate şi sustenabilitate.

"Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri, dată, cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai, legat de deficitul bugetar şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat. Al treilea lucru care este esenţial pentru un sistem de administraţie publică relativ îmbătrânit, ca vârstă, peste 40 de ani, este ideea cum susţii funcţiile de intrare în administraţia publică, debutanţii şi cum îi motivezi şi pentru aceasta în mod evident este nevoie să te uiţi la salarizare", a spus Pîslaru.

Ministrul a mai arătat că un alt element care este crucial este cel de performanţă şi responsabilitate.

"Ştim foarte bine că se discută de acest lucru de mult timp. În legea 153, luată din ce lucrasem eu la Ministerul Muncii cu echipa, a fost preluată ideea de bonusare şi de stimulent de performanţă, dar care după aceea a deraiat cu fiecare familie ocupaţională, cu interpretările proprii", a explicat ministrul.

Pîslaru a completat că este vorba şi de un sistem unitar mai clar şi predictibil, pentru că "suntem în continuare într-o situaţie în care anumite elemente de salarizare derivă de undeva din istorie şi ca valoare de referinţă încă mai apare acel VRS şi apare în acelaşi timp un lucru care e complet nefast şi anume litigii sau asimilări sau prorogări care, prin ordonanţa trenuleţ, la sfârşitul fiecărui an, mai sunt împinse încă un an mai departe.

"Deci ai nevoie să ai prerogativă a Guvernului, executivă, de a adopta un sistem de salarizare bugetară unitar", a afirmat Pîslaru.

Ce prevede noua lege a salarizării

Noua lege a salarizării, esențială pentru reformarea sistemului public, introduce un salariu de referință între 4.100 și 4.300 de lei.

Legea salarizării cu toate anexele poate fi consultată aici. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage