Video În plină criză energetică România stă cu 3 hidrocentrale noi nefolosite: "Aproape că apeşi butonul şi o pui în funcţiune"

Construcţia centralelor din Defileul Jiului a început în 2004, cu doar un an înainte ca zona să devină arie protejată. Lucrările au fost tărăgănate ba de insolvenţa Hidroelectrica, ba de procese deschise de organizaţii de mediu.  

Diana Speretoiu, reporter Observator: În 2017, lucrările au fost blocate în instanţă. De atunci, şantierele au fost abandonate cu toate că hidrocentralele sunt într-o fază avansată de execuţie. Asta înseamnă peste 150 de milioane de euro ce riscă să ajungă... pe apa Jiului.

Constantin Bobaru, primar Bumbeşti-Jiu: Cea de la Dumitra e într-un stadiu fizic de 98%. Este atât de simplu. Aproape că apeşi butonul şi o pui în funcţiune.

Criza energetică le-a amintit parlamentarilor de aceste investiţii în hidrocentrale

În vară, au dat o lege prin care sunt permise lucrările chiar şi într-o arie protejată. Însă, la sesizarea USR, Curtea Constituţională a constatat că legea nu este bună.

Radu Miruţă, deputat USR: De ce nu finalizează alte două hidrocentrale, 7 kilometri mai jos de pe Defileu: Valea Sadului şi Curtişoara, care sunt 55, respectiv 65% şi care au o capacitate de producere mult mai mare şi nu sunt în arii protejate.

Nicolae Ciucă, premierul României: Avem nevoie de aceste hidrocentrale. Sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale. Avem în momentul de faţă cel puţin 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune. Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi Uniunea Europeană. 

Partidele de la guvernare refac legea şi vor să o adopte în regim de urgenţă

Claudiu Manta, deputat PSD: Sper ca, în cursul anului viitor, aceste hidrocentrale să poată funcţiona şi să poată produce energie ieftină şi, mai ales, curată.

Centralele au o putere instalată de 80 de megawatti.

Diana Speretoiu, reporter Observator: Proiectul consta în devierea Jiului printr-un tunel, prin munte, şi apa să ajungă în cele două hidrocentrale care, spun cei de la Hidroelectrica, ar fi aprins becul în 200.000 de case.

Însă activiştii de mediu tot nu sunt de acord. Spun că debitul râului nu mai e atât de mare astfel încât investiţia să fie şi rentabilă. 

Cătălina Rădulescu, avocat Banckwatch: Sfidează chiar cetăţeanul român. Dacă ne apucăm să realizăm proiecte care sunt foarte scumpe şi care produc energie foarte puţină înseamnă că creşte costul energiei.

Hidrocentralele asigură un sfert din producţia de energie a României, iar costurile sunt cele mai reduse. Tot în arie protejată a fost ridicată o hidrocentrală şi pe râul Mureş. Iar istoria se repetă şi acolo.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰