India și China accelerează dedolarizarea. Decizia luată de Banca creată de BRICS
Banca de Dezvoltare creată de țările BRICS, New Development Bank (NDB), intenționează să emită prima sa obligațiune denominată în rupii indiene pe piața locală până la sfârșitul lunii martie 2026, relatează Reuters, citând surse. Practic, banca va împrumuta bani de pe piața financiară indiană, iar datoria va fi exprimată și rambursată în rupii, nu în dolari sau euro, cum se întâmplă de obicei. Pasul este interpretat ca o mutare strategică spre reducerea dependenței de moneda americană.
Banca de Dezvoltare a BRICS, care a mai strâns bani până acum prin obligațiuni emise în yuani (moneda Chinei) și rand (moneda Africii de Sud), discută cu Banca Centrală a Indiei pentru a lansa, în premieră, obligațiuni în rupii indiene. Adică să împrumute bani de la investitori, echivalentul a 400-500 milioane de dolari, cu scadențe între 3 și 5 ani. Investitorii care le cumpără împrumută practic banca, iar aceasta le va rambursa banii în rupii, plus dobânda.
China și India încearcă să-și întărească monedele pe plan internațional, astfel încât să fie folosite mai des în locul dolarului iar investitorii se uită și la piețe emergente (precum India, Brazilia, Africa de Sud), unde există riscuri mai mari, dar și șanse de câștig mai mari, explică Reuters.
"NDB colaborează cu guvernul Indiei și cu autoritățile de reglementare pentru a explora strângerea de fonduri pe piețele locale, cu scopul de a oferi finanțare în moneda națională pentru proiectele indiene", a declarat Monale Ratsoma, directorul financiar al băncii, pentru Reuters, refuzând însă să ofere detalii. Aprobările finale din partea Băncii Centrale a Indiei se află în așteptare, potrivit surselor Reuters.
Înființată în 2015 de Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, NDB a atras până acum circa o treime din cele 11 miliarde de dolari strânse prin obligațiuni în monede locale, în special în yuani și rand, și intenționează să extindă măsura și în celelalte valute ale statelor membre. Banca și-a propus ca 30% din angajamentele de finanțare să fie acordate în monedele naționale ale țărilor membre în perioada 2022-2026.
"Această emitere va atrage interesul unor investitori concentrați pe piețele emergente și pe tendința de dedolarizare", a comentat Vivek Rajpal, strateg la firma de consultanță JB Drax Honore, adăugând că pasul poate fi privit și ca o mișcare spre internaționalizarea rupiei.
Vestea vine în timp ce rupia indiană a ajuns la minim istoric din cauza presiunilor exercitate de politicile comerciale și tarifare ale SUA. Acest lucru nu va reprezenta un impediment major pentru investitori, a declarat Rajpal.
The Economist: China renunță rapid la dolar
China accelerează eforturile de a reduce dependența de dolarul american și de a transforma yuanul într-o monedă cu circulație globală. Potrivit unei analize publicate de The Economist pe 10 septembrie 2025, contextul actual îi oferă Beijingului "o oportunitate epică": dolarul este slăbit de politica comercială imprevizibilă a președintelui Donald Trump, de deficitele uriașe ale SUA și de presiunile asupra independenței Rezervei Federale.
Dacă dolarul a pierdut 7% din valoare de la începutul anului și a avut "cel mai prost start din 1973" încoace, yuanul, controlat strict de autoritățile chineze, a atins cel mai înalt nivel de după realegerea lui Trump. "Investitorii străini se înghesuie, la fel și multe guverne care caută alternative la dolar", notează The Economist.
Oficialii chinezi speră ca moneda proprie puternică să protejeze exportatorii de fluctuațiile dolarului și să reducă riscul sancțiunilor americane. În ultimii ani, China a construit o infrastructură financiară alternativă, sistemul de plăți CIPS, obligațiuni în yuani ("dim sum" și "panda bonds"), linii de swap cu peste 30 de bănci centrale și chiar rețele de plăți digitale precum mBridge.
Totuși, yuanul este încă departe de a concura direct cu dolarul: deși China generează aproape 20% din activitatea economică globală, moneda sa reprezintă doar 4% din plățile internaționale și 2% din rezervele valutare ale băncilor centrale, față de 58% pentru dolar. Cu toate acestea, progresul este vizibil: ponderea comerțului Chinei în yuani s-a dublat în doar trei ani, iar tranzacțiile internaționale prin CIPS au crescut cu 43% în 2024.
"Guvernatorul Băncii Centrale a Chinei a declarat că sistemul financiar global devine multipolar și că, în viitor, dolarul va fi obligat să concureze cu alte monede, precum yuanul", scrie The Economist.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
