Video De ce nu merge RO e-TVA și ce efecte au noile măsuri fiscale asupra economiei. Analist: România, în stagflaţie

Acum, însă, Executivul, care insistase pe RO e-TVA, în pofida plângerilor antreprenorilor, a ajuns la concluzia că ANAF nu are capacitatea şi resursele de a analiza un volum uriaş de date într-un termen rezonabil. În consecinţă, măsura care urmărea reducerea evaziunii a fost abandonată. Ar trebui să fie compensată de o nouă structură mixtă la nivelul ANAF, structură formată din specialist de la Antifraudă şi din analiză de risc de la Autoritatea Vamală şi Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor care să autorizeze comercianţii din domeniile sensibile, alcool, tutun, energie. 

Salariile bugetarilor rămân îngheţate. Premierul Ilie Bolojan a decis, însă, să ia bani din Fondul de Rezervă pentru a suplimenta bugetele Ministerului Dezvoltării, Ministerului Mediului, Radioului de stat, dar şi pe cel al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare. În paralel, însă, prim-ministrul a amânat cu un an majorarea tarifelor în ambulatoriul de specialitate, spre marea indignare a medicilor. 

Şi dacă tot discutăm despre bugete, să vedem ce se întâmplă în Parlament. Senatul şi-a aprobat bugetul pe anul viitor şi a redus cu 9 milioane de lei cheltuielile de personal. În schimb, Camera Deputaţilor şi l-a majorat cu aproape 10 procente. Deputaţii au venit şi cu o explicaţie. Nu este vorba despre creşteri de indemnizaţii şi nici majorări de sporuri. Au nevoie de mai mulţi bani pentru că energia electrică, căldura şi apa se scumpesc, la fel... carburanţii. În plus, Camera Deputaţilor trebuie să facă lucrări de reparaţii şi construcţii şi să achiziţioneze necesarul pentru buna funcţionare a instituţiei. Subvenţiile pentru partide scad si ele cu 10%. 

În noiembrie, deficitul fiscal a fost de 6,4%, faţă de 7,15% anul trecut, a mai precizat ministrul de Finanţe.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Adrian Codîrlaşu, analist economic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vreau să ne uităm puțin, domnule Codîrlaşu, întâi la această cifră pe care a avansat-o domnul Nazare. A scăzut deficitul fiscal pe noiembrie, deci când deja erau în vigoare de două luni măsurile de austeritate, de la 7,15%, anul trecut, la 6,4%. Ajutați-mă să înțeleg dacă e mult, e puțin, e în linii.

- Este bine. Ceea ce înseamnă această scădere faptul că poate vom avea un deficit bugetar ușor mai mic decât cel înregistrat anul trecut. Va începe probabil tot cu 8, dar mai spre 8. 

- Dar e un semn de redresare economică în parametrii la care ar trebui să se însănătoșească economia?

- Nu neapărat de redresare economică, ci mai degrabă poate de o disciplină ceva mai bună pe partea de cheltuieli. E adevărat, și veniturile au crescut pentru că au fost majorate taxele deja în trei rânduri anul acesta. Veniturile au crescut, a fost poate ceva mai multă disciplină pe partea de cheltuieli, de aici o reducere ușoară a deficitului bugetar. Deci cumva asta ne spune că vom avea totuși un deficit bugetar mai mic decât cel înregistrat anul trecut.

- Cum vă așteptaţi să răspundă economia la măsurile prevăzute în ordonanța-trenuleţ? 

- Economia deja nu a răspuns bine la pachetul de taxe. Vedem consumul care a scăzut în august, a scăzut apoi, o scădere ceva mai mică, în septembrie, însă scăderea cea mai mare a fost în octombrie. Deci această majorare a taxării, precum și inflația, că practic s-a ales ca dezechilibrele să fie corectate prin taxe și inflație, a dus la scăderea consumului și s-au văzut lucrurile acestea în august, septembrie, octombrie. Probabil și în noiembrie și decembrie situația va fi similară. Deci vom intra în anul viitor cu un consum deja lovit, peste care vin aceste măsuri. Mă rog, aceste măsuri, având în vedere că salariile nu se măresc la început, salariile ar fi susținut consumul, deci nu avem cum să ajutăm consumul. S-ar putea ca, o dată cu reducerea impozitului pe cifra de afaceri, să avem ... companiile începuseră să plece din România și să oprim această plecare a unor companii din România cu eliminarea impozitului. Mă rog, normal era să fie eliminat impozitul pe cifra de afaceri, ceea ce se putea face, și, mă rog, aveam reglementări care ne cereau să ajustăm salariul minim cu inflația. Eu aș fi văzut creșterea de la 1 ianuarie a salariului minim cu inflația, pentru că cele mai lovite sunt familiile care au venituri reduse de acest episod inflaționist, și în același timp eliminarea impozitului pe cifra de afaceri. Cumva se compensau pierderile de venituri din cifra de afaceri cu creșterea de venituri din creșterea salariului minim pentru că statul ia 42% din acei bani. 

- Ajutați-mă să înțeleg care e miza sumei aceleia impozabile de la 300 la 200 de lei o dată ce crește salariul minim. Cine câștigă, cine pierde din ea?

- Bineînțeles câștigă guvernul, pentru că se impozitează, pardon, nu se impozitează o sumă ceva mai mică, de la 300 la 200. Deci să zicem că dacă salariul minim crește cu 10%, salariul net va crește cu puțin mai puțin pentru că avem această reducere a cotei neimpozitate.

- Şi e o sarcină care revine tot angajatorului sau ... ?

- Tot angajatorului, da. Salariul minim brut îl plătește angajatorul. 

- Bun, în condițiile acestea în care vedem ordonanța-trenuleţ cu măsurile de austeritate. Spuneți dumneavoastră, vă referiți la consum, la scăderea consumului, și s-a văzut pe datele statistice pe care le avem din ultimele luni, care e impactul în restul economiei? Scăderea consumului, pentru că de fiecare dată noi am auzit în anii precedenți că o creștere economică bazată strict pe consum e o creștere economică nocivă, ce se poate întâmpla de acum înainte, dacă stagnează sau scade și mai mult valoarea consumului? 

- Clar consumul este lovit și automat va avea un efect negativ în economie. Ce înseamnă consum mai mic? Companii care probabil vor face concedieri sau care vor închide și cu creștere economică mai mică. Deja probabil în trimestrul 3 și chiar şi în trimestrul 4 vom avea recesiune tehnică, dar pe tot anul acesta vom închide cu un ușor plus pe partea de evoluție a PIB-ului. Un plus mai mic decât cel de anul viitor. Anul viitor probabil va fi ceva mai bine, dar plusul de anul acesta va fi totuși și mai mic decât cel de anul trecut. Deci economia rămâne în situația de stagflație. Cum a fost anul acesta va rămâne și anul viitor.

- Haideți să explicăm ce înseamnă stagflație?

- Stagflație înseamnă că economia practic stă pe loc sau chiar scade în contextul unei inflații ridicate. Asta s-a întâmplat anul acesta, economia care va crește probabil undeva la 0,5% cu o inflație de 10%. Anul viitor s-ar putea ca economia să margă la o creștere poate spre 1%, cu o inflație poate în jur de 6-7%. Dar tot stagflație este. Cum putem ieși din lucrul acesta? Prin politică fiscală. Inflația e generată de politica fiscală. Acolo e soluția, nu la banca centrală. Deci soluția nu e monetară ci fiscală. Taxele cresc inflația. Deficitul bugetar crește inflația. Şi, automat, Guvernul, trăgând bani din economia privată, economia privată n-are bani ca să consume. 

- Mai există riscuri sistemice pentru economie în acest moment? Pentru că la începutul acestui mandat al premierului Ilie Bolojan am auzit în permanență că nu suntem suficient de stabili pentru a convinge instituțiile europene și că există chiar risc de blocare a fondurilor europene din pricina deficitului nostru excesiv. Mai există riscuri care să ducă în zona asta, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru anul viitor?

- Riscurile s-au redus, s-au redus semnificativ. Ce a fost mai greu să zicem că a trecut, dar rămâne un deficit de 6-6,5% din PIB care e tot nesustenabil și tot va trebui corectat. Deci în continuare statul va trage, nu va da economiei. Deci trebuie să ne pregătim și noi chiar spunem că anul viitor vor fi în continuare majorări de taxe. Poate nu la nivelul la care au fost anul acesta, dar vor continua să fie. 

- Unde mai vedeți spaţiu de majorări de taxe?

- Noi de anul trecut spusesem că vor crește taxele la proprietate. Mai vedem majorare de taxe posibile la capital. De asemenea, mai există riscul să crească în continuare TVA-ul, cel mai probabil de la cotele reduse către niște cote ceva mai ridicate, nu, sau chiar către cota standard. Iar în ultimă instanță creșterea cotei standard cu unul sau două puncte procentuale.

- Deci rămâne în cărţi, din punctul dumneavoastră de vedere, creșterea TVA. Ce vedeți pe curs, pentru anul viitor, domnule Codîrlaşu?

- Pe curs noi vedem o continuare a deprecerii nominale undeva la până în zece bani pe an. Dar ce înseamnă lucrul acesta? Undeva la până în două puncte procentuale pe an depreciere

nominală a leului, dar în același timp avem inflația anul ăsta de 10%. Inflația în zona euro se va menține probabil în jurul de 2 și anul viitor. Să zicem că va mai scădea inflația în România, dar diferențialul de inflație va fi mai mare decât 2 și anul ăsta îl vedem 8. Anul viitor poate undeva la 3-4, ceea ce înseamnă că leul va continua să se aprecieze în termeni reali față de euro. Deși nominal vom avea o anumită depreciere, în termeni reali leul va continua să se aprecieze. 

- Iar pe inflație, propriu-zis, care e estimarea dumneavoastră?

- Între 6 și 7% pe finalul anului următor. Riscul principal fiind majorările de taxe plus deficitul bugetar care e inflaționist.

- În ceea ce privește dobânda-cheie a Băncii Naţionale, la ce vă așteptați? Pentru că asta influențează până la urmă și ratele la credite. 

- Este posibil ca în a doua parte a anului viitor să avem una, două reduceri de rată de dobândă, dar trebuie inflația să confirme. Iar dacă am avea un episod de majorare de taxe clar ne putem lua adio de la o reducere de rată de dobândă anul viitor. 

- Iar dacă se reduce rata de dobândă, crește și apetitul pentru creditare și consumul din nou, adică ajungem în punctul în care se relansează consumul? 

- Acum, situația cu inflația la 10%, dobânda la 6-6,5% favorizează debitorii, adică cine se poate împrumuta se împrumută la rate de dobândă real negative, adică dă înapoi către finanțator mai puțină putere de cumpărare decât a primit. Principalul beneficiar e cel mai mare debitor din economie, e statul, dar și cine se poate împrumuta și cine poate da mai departe, deci o companie care poate da mai departe creșterea de preț către consumator e optim să se finanţeze la rate real negative și, da, o reducere în continuare a ratelor de dobândă va impulsiona creditarea. 

- Dacă lucrurile merg pe un făgaș de redresare în continuare, fără riscuri din acestea excepționale care să se materializeze, din ce moment, temporal mă refer, vă așteptați ca românii să simtă mai puțină presiune în viața lor de zi cu zi? Adică să revină la un trai în care nu mai sunt constrânși.

- Ca să intrăm într-un teritoriu sustenabil pe deficitul bugetar ar trebui să înceapă măcar cu 4. Ideal ar trebui să fie sub 3. Nu cred ... poate în 2027-2028 vom vedea cifra asta, mai degrabă 2028.

- Știți la ce vreau să ne referim din nou, pentru că a fost surpriză a acestei ordonanțe-trenuleţ? La acest e-TVA care e practic eliminat de facto, dacă ne uităm la prevederile pe care le trece acolo Executivul. Ce arată asta despre capacitatea ANAF, din punctul dumneavoastră de vedere? ANAF, cea mai sensibilă instituție atunci când vine vorba de colectare și GAP-ul în deficit. 

- Noi suntem campioni europeni la GAP-ul de TVA. Următoarea sub noi, mă rog, e Malta, dar Malta nu e comparabilă cu noi. Dar o țară comparabilă cu noi, numărul trei, e Slovacia, undeva la sub 15%. Noi avem dublu decât următoarea ţară comparabilă cu noi la GAP de TVA. E extrem, extrem de mare diferența și am mărit TVA-ul și practic am pus presiune tocmai pe bunii platnici, pentru că cei care nu plăteau 19%, nu plătesc nici 21% și GAP-ul rămâne. Pe partea de e-TVA, normal, este un munte de date și un om nu le poate analiza, dar o mașină le poate analiza și dacă s-ar fi implementat un sistem automat de analiză de date cu mașini learning, cu AI, există așa ceva, acela ar fi dat semnale de unde e risc de evaziune fiscală. Deci cumva datele alea trebuiau puse la lucru, dar un om nu le poate face ci o mașină și trebuie investit în așa ceva. 

- Iar această nouă comisie mixtă pe care o vom realiza la nivelul ANAF, pentru autorizarea operatorilor din domenii precum tuturologie ...

- Sunt aceste sectoare cu risc, eu aș vedea mai degrabă o taxare inversă, ar fi mult mai eficientă în aceste domenii cu risc. Chiar se aplică tocmai pentru că sunt domenii cu risc în anumite sectoare cum este pe partea de medicamente. 

- Păi aici ne întoarcem la capacitatea, inclusiv tehnologică și digitală, a ANAF. Are capacitatea să implementeze o taxare inversă în parametrii suficient de performanți? 

- E chiar mai simplu de făcut monitorizarea, pentru că vor fi mult mai puțini plătitori efectiv de TVA. Statul nu va da înapoi niciun fel de TVA, deci dispare partea asta de fraudă. Iar cei care plătesc devin mult mai puțin vânzătorii finali, care sunt mai ușor de controlat. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰