Observator » Ştiri economice » Orașul din care fug pe capete angajaţii cu salarii de 2000 de euro. Jumătate din bani se duc pe chirie

Orașul din care fug pe capete angajaţii cu salarii de 2000 de euro. Jumătate din bani se duc pe chirie

Orașul din care fug pe capete angajaţii cu salarii de 2000 de euro. Jumătate din bani se duc pe chirie Protest al sindicatelor în Milano, 30 octombrie 2026 - Profimedia
Editor Georgiana Dulgheru | Timp citire: 4 minute
Publicat la 30.10.2026, 14:59 | Modificat la 30.10.2026, 15:10

Criză de profesori în Milano. Sute de posturi au rămas neocupate în capitala financiară a Italiei din cauza costului ridicat al vieții. Salariile ajustate la inflație sunt mai mici decât în 1990, iar puterea de cumpărare a profesorilor este cu 12% sub nivelul din 2015. Cel mai scump oraș din Italia a fost zguduit luna aceasta de revolte.

Milano, cel mai scump oraș din Italia, se confruntă cu un exod al profesorilor, care nu își mai permit să locuiască aici din salariile primite, scrie Reuters.

Massimiliano Matteri, un profesor de 49 de ani dintr-un orășel de pe malul lacului Como, era în culmea fericirii când, în urmă cu trei ani, a obținut un post cu normă întreagă la o școală din Milano. A descoperit însă rapid că salariul nu-i ajunge pentru a trăi decent.

După ce a locuit într-o garsonieră "ca o celulă" la periferia orașului, a reușit să se transfere la Livorno, în Toscana. Și-a cumpărat o locuință confortabilă, iar acum îi este mult mai ușor să se descurce cu banii. "Nu am regretat deloc. Nu m-aș mai întoarce niciodată la Milano", a declarat Matteri, care predă literatură și istorie.

Articolul continuă după reclamă

Costul locuințelor a crescut atât de mult în Milano, încât mulți profesori nici măcar nu mai candidează pentru posturile disponibile, în timp ce alții solicită transferuri la scurt timp după angajare. Problema s-a agravat de la pandemia de COVID-19 și începe să devină endemică.

Salariile stabilite prin negocieri la nivel național au stagnat și nu includ niciun spor pentru cei care lucrează în cel mai scump oraș al Italiei. Din cele 37000 de posturi disponibile la nivel național la începutul verii, 4300, adică aproape 12%, se aflau în zona Milano. Aproximativ o cincime dintre posturile din oraş sunt încă neocupate.

Salariile, în stagnare cronică în Italia

Stagnarea cronică a salariilor este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă premierul Giorgia Meloni înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

Pe acelaşi subiect

Salariile din Italia, ajustate la inflație, sunt mai mici decât în 1990. Este singura țară dintre cele peste 20 de economii avansate în care s-a înregistrat o astfel de scădere, conform OCDE.

Potrivit Eurostat, Italia este pe primul loc în Uniunea Europeană la pierderea puterii de cumpărare în ultimii cinci ani.

În mai multe regiuni ale țării azi au avut loc greve și proteste față de costul ridicat al vieții, salariile mici și deteriorarea serviciilor publice.

Nemulțumirile au degenerat în violențe luna aceasta la Milano. Grupuri formate în principal din tineri au provocat distrugeri, au jefuit magazine și au atacat polițiști.

Costurile vieţii în Milano, tot mai greu de suportat 

Un profesor din Milano câștigă același salariu ca unul dintr-un sat din sudul Italiei. Grilele de salarizare pentru profesori și alți bugetari nu țin cont de costurile uriașe ale locuințelor și chiriilor de aici. Acestea au explodat odată cu afluxul de bancheri internaționali bogați, în urma Brexitului, dar și în urma reformelor fiscale.

Salariile nete ale profesorilor variază între 1350 de euro și 2000 de euro pe lună, în funcție de vechime și de nivelul de învățământ, în timp ce chiria medie lunară pentru o singură cameră în Milano este de aproximativ 700 de euro. Ea merge de la 500 de euro la periferie până la peste 1000 de euro în cartierele centrale.

Francesca Bruni, o profesoară de drept de 59 de ani, a rezistat șase ani în Milano. Exasperată de costul ridicat al vieții, anul trecut s-a transferat în orașul natal Taranto, pe coasta de sud a țării.

"Proprietarii cer adesea avansuri și alte garanții pe care profesorii, mai ales cei cu contracte de muncă temporare, nu le pot oferi", a explicat ea.

Potrivit unui raport Deutsche Bank din 2026, locuitorilor din Milano le rămân mult mai puțini bani după plata chiriei decât celor din marile capitale europene, inclusiv Roma. Chiriile au crescut aici cu 20% în ultimii 5 ani.

Giovanni Pavesi, un profesor de muzică de 43 de ani, a povestit că jumătate din salariu se duce pe chirie, dar şi aşa nu vrea să plece dintr-un motiv simplu. "Tot ceea ce oferă orașul, mai ales viața culturală, chiar dacă faptul că locuiești în Milano nu înseamnă întotdeauna că îți poți permite să te bucuri de ea", a mărturisit  el.

Puterea de cumpărare a profesorilor este cu 12% sub cea din 2015

Din 2023, studenții protestează regulat față de lipsa locuințelor accesibile din oraș, instalând corturi pe străzi. La fel au protestat luna aceasta și spaniolii.

Deși prețurile din Milano au devenit insuportabile, problema costului vieții se resimte în întreaga Italie.

Rata inflației a urcat în septembrie la 4,2%, de la 3,2% în august, pe fondul creșterii puternice a prețurilor la energie, la fel ca în alte țări europene.

Cei mai afectați sunt angajații din sectorul public, precum profesorii și asistenții medicali, ale căror contracte colective sunt reînnoite o dată la câțiva ani.

Salariul de bază al profesorilor era anul trecut cu 12% mai mic în termeni reali decât în 2015.