Prețul detenției. Cât plătim, fiecare dintre noi, pentru o persoană din închisoare
Te-ai întrebat vreodată cât costă o zi din viața unei persoane închise în penitenciar? Nu vorbim doar de hrană sau de un pat, ci de întregul sistem care permite funcționarea penitenciarelor. În 2025, statul alocă 61,40 lei pe zi pentru fiecare deținut, sumă care acoperă cheltuieli esențiale, de la mâncare și utilități, până la medicamente și întreținerea infrastructurii.
Cu aproape o treime din sumă sunt plătite utilitățile (17,45 lei), adică încălzire, lumină, apă și salubritate. Nu e surprinzător: clădirile trebuie să fie locuibile, iar condițiile minime sunt obligatorii. Iar pentru „alte cheltuieli” alți 17,13 lei (pe zi, de persoană) sunt investiți în penitenciare.
Pentru hrană se cheltuie 8,91 lei pe zi. Sunt banii de care persoanele încarcerate mănâncă zilnic. Deși e o sumă care ridică inevitabil întrebări despre calitatea și diversitatea alimentelor, realitatea e suprinzătore. În fiecare zi au câte un alt meniu. Pâine, unt, ceai, lapte la micul dejun. Ciorbe, tocănițe sau paste la prânz, iar la cină alimente mai ușoare, legume, mămăligă, cartofi etc.
Pe sănătate se duc 4,40 lei, pentru medicamente și materiale sanitare, un aspect esențial, mai ales într-un mediu închis. Chiar și lucruri aparent mărunte costă: 0,63 lei pentru materiale de curățenie, 0,83 lei pentru carburanți, și 0,15 lei pentru comunicații. Toate aceste sume, adunate, formează tabloul complet al cheltuielilor.
Un deținut nu este rupt complet de lume. Convorbirile telefonice sunt permise prin telefoanele disponibile în penitenciar. Programul, durata convorbirilor și gradul de monitorizare variază în funcție de regimul de detenție și de alte reguli interne. Dar, în general, apelurile din penitenciar sunt folosite cel mai des pentru comunicarea cu familia.
Legislația românească prevede standarde de cazare și condiții minime, iar recomandările europene pun accent pe spațiu suficient, acces la îngrijire medicală și posibilitatea de a menține legătura cu familia. Ideea nu este doar pedeapsa, ci și posibilitatea de reabilitare.
Cu toate acestea, pentru multe unități e din ce în ce mai dificil să respecte regulile, deoarece numărul condamnaților depășește capacitatea disponibilă. De exemplu, la începutul anului, gradul de ocupare în Penitenciarul Rahova depășea 110%, iar în Penitenciarul Jilava depășea 107%.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
