Video Cum arată Bucureștiul în fața unui cutremur: 2.000 de clădiri necesită consolidare urgentă
La 49 de ani de la cutremurul care a lăsat Bucureștiul în ruine, specialiștii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului au organizat un tur ghidat prin centrul Capitalei. Au mers pe traseul pe care l-a urmat unda de şoc în 4 martie 1977 și au arătat cât de vulnerabile sunt încă multe dintre clădiri. Peste 400 au bulină roșie, iar consolidările avansează greoi.
Un experiment realizat cu patru persoane arată lesne propagarea unei unde seismice. Energia pleacă dintr-un punct și se transmite din om în om. Aşa cum, în realitate, s-ar transmite din clădire în clădire. În 4 martie 1977, unda plecată din adâncurile Vrancei a ajuns în București în câteva zeci de secunde 35 de blocuri înalte au căzut. Peste 1400 de oameni au pierit.
"Toma Caragiu a fost găsit decedat la ruinele blocului Colonadelor, dacă ar fi rămas în apartament, unde nici paharul de whiskey nu a fost mișcat ar fi supraviețuit, dar panica l-a făcut să se afle într-o locaţie nepotrivită, scările, care au dus la decesul său", a povestit Dragoş Dănilă, specialist INFP.
2.000 de clădiri necesită consolidare urgentă
Turul "Bucureștii și Cutremurele", organizat de Institutul pentru Fizica Pământului, i-a purtat pe curioşi chiar prin locurile în care s-au prăbuşit blocurile din centrul Capitalei. N-au fost ocolite nici clădirile care stau să cadă, dacă vine un nou seism.
În București sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic, acele clădiri cu "bulină roșie". Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență. Asta înseamnă aproape 2.000 de blocuri si case care au nevoie de lucrări serioase de consolidare.
În acest moment însă, șantiere deschise sunt la doar 14 dintre ele. Costurile sunt uriașe, milioane de euro pentru un singur imobil. Proiectele tehnice durează luni sau ani, iar finanțarea vine chiar mai greu de atât.
"Autorizația de construire se obține într-o lună - 3 luni, licitația 4-6 luni, mai avem și proiectul tehnic 60 de zile, într-un an ar trebui să avem constructor și să demarăm consolidarea clădirii", a declarat Sebastian Petrescu, expert AMCCRS.
"Autoritățile nu fac mai nimic, efortul financiar și de comunicare al lor este aproape nul și asta trebuie să se schimbe urgent ca să facem față la următorul eveniment", a declarat un participant la tur.
Pe lângă explicațiile tehnice, turul are și o componentă practică. Ce facem, concret, în momentul în care începe să se miște pământul?
"Dacă avem un obiect de mobilier, o masă solidă, nu una de sticlă sau dintr-un material ușor, putem să ne protejăm sub acel obiect, la tocul ușii sau ne așezăm lângă un perete interior în poziție ghemuit", a declarat Petruţa Precup, ISU Bucureşti.
Un kit de urgență poate face diferența în primele ore după un cutremur. Vorbim despre lucruri simple: apă pentru cel puțin trei zile, alimente neperisabile, lanternă, baterii, radio portabil, medicamente esențiale şi un fluier. Ideal, kitul trebuie ținut într-un loc ușor accesibil.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
