Video Rata inflației a ajuns la 5%: Cu cât au crescut prețurile în ultimele 12 luni. Florin Cîțu explică fenomenul: Este temporar

Energia electrică se află pe primul loc în topul scumpirilor, dar plătim mai mulţi bani pentru combustibil sau pentru mâncare. Rata inflaţiei a ajuns la 5%. Alimentele s-au scumpit în medie cu 3,2%. Plătim mai mult pentru ulei cu 18%, dar şi pentru brânzeturi şi pentru pâine. Iar mărfurile nealimentare s-au scumpit şi ele cu 7%. Pentru energie electrică preţurile au crescut cu 25 de procente, pentru gaze plătim mai mult cu 20%. Şi combustibilii sunt mai scumpi cu 13% şi serviciile poştale cu 5%. S-au ieftinit în schimb biletele de avion cu 23%. Vom avea în continuare parte de scumpiri pentru că BNR estimează că până la final de an, rata inflaţiei va ajunge până la 5,6%. 

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5% în iulie, faţă de luna iulie 2020

"Preţurile de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 au crescut cu 1%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 4,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 este 5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) este 3,1%", arată datele INS.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iulie 2021 comparativ cu luna iunie 2021 este 100,46%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2021 comparativ cu luna iulie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) faţă de precedentele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,5%.

Mărfurile alimentare s-au scumpit în iulie cu 3% faţă de decembrie 2020 şi cu 2,33% faţă de luna iulie 2020, în timp ce faţă de luna iunie a acestui an s-au ieftinit cu 0,29%. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit uleiul comestibil, în iulie faţă de decembrie 2020, cu 14,19% şi cu 18,08% faţă de iulie 2020; faţă de iunie s-a scumpit cu 2,24%.

Citricele şi alte fructe meridionale s-au scumpit în luna iulie cu 13,40% de la începutul anului şi cu 3,86% faţă de iunie; faţă de luna iulie a anului trecut, acestea s-au ieftinit cu 2,38%. Fructele şi conservele din fructe s-au scumpit în iulie cu 11,56%, de la începutul anului, şi cu 1,40% faţă de iunie; comparativ cu luna iulie 2020, acestea s-au ieftinit cu 3,64%. Cel mai mult s-au ieftinit în iulie, de la începutul anului, ouăle, cu 4,68%, şi cartofii, cu 3,92%.

Mărfurile nealimentare s-au scumpit în iulie cu 6,38%, faţă de decembrie 2020, şi cu 7,64% faţă de iulie 2020, în timp ce faţă de iunie scumpirea a fost de 2,02%. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, în iulie faţă de decembrie 2020, cu 23,15% şi cu 24,65% faţă de iulie 2020, în timp ce faţă de luna iunie scumpirea a fost de 4,18%. Gazele s-au scumpit în iulie cu 20,49% faţă de decembrie 2020 şi cu 20,55% faţă de iulie 2020.

Serviciile s-au scumpit în iulie cu 1,99% faţă de decembrie 2020, cu 2,74% faţă de iulie 2020 şi cu 0,39% faţă de iunie. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit serviciile poştale, cu 5,51% faţă de decembrie şi cu 5,54% faţă de iulie 2020. Transportul aerian s-a ieftinit cu 18,09%, în iulie faţă de decembrie 2020, şi cu 22,97% faţă de iulie 2020, în timp ce faţă de luna iunie a acestui an s-a scumpit cu 2,41%.

Florin Cîțu: Creșterile de prețuri sunt doar temporare

Premierul Florin Cîțu a spus miercuri, la finalul ședinței de Guvern, că, potrivit datelor de la BNR, creșterile de prețuri din această perioadă sunt doar temporare. „Banca Națională a prezentat raportul asupra inflației, decizia BNR a fost de a nu crește dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creștere este temporară, pentru că dacă banca centrală ar fi crezut că este o creștere care să fie permanentizată ar fi luat o decizie de creștere a dobânzilor”, a spus Florin Cîțu.

Premierul a prezentat date din raportul BNR, care arată de unde provin creșterile de prețuri. „Banca Națională ne spune că creșterea cotației țițeiului este încorporată rapid în prețul combustibililor, deci imediat se vede în România, în timp ce factura la gaz se ajustează cu o anumită întârziere, deci ceea ce vedem la pompă revine în special din cauza a ceea ce ce vedem la prețul țițeiului la nivel global. Știm foarte buine că România chiar și după această creștere a prețului rămâne cu al doilea cel mai ieftin combustibil din UE, după Bulgaria. La creșterea prețului la energie care se vede în rata inflației, spune Banca Națională: traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelararea tranziției verzi pe plan comunitar. Asta însemnaă că tranziția la energia verde costă și acest lucru se vede în prețul energiei și se va vedea și în perioada următoare. De aceea, în discuțiile mele cu CE am spus că România nu își permite același ritm de tranziție la energia verde pentru că avem un cost social mult prea mare. România va face trranziția, dar într-un ritm mai lent”, a mai spus premierul.

Conform acestuia, rata inflației e crescut în toată lumea. „Este un fenomen global, dar repet: faptul că banca centrală a menținut rata dobânzii constantă la ultima decizie și arată o inflație care revine sub 3% în orizont de politică monetară ne arată foarte clar că este doar o ceștere temporară de prețuri”, a mai precizat Florin Cîțu.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰