Război în Ucraina. Preţul petrolului a urcat la 103 dolari. Bursele din Europa s-au prăbușit, gazele au crescut cu 41%

Pieţele asiatice şi europene au scăzut joi, în urma operaţiunii militare anunţate de preşedintele rus Vladimir Putin în regiunea Donbas din Ucraina. Bursa de la Moscova a scăzut cu 13.8% la reluarea tranzacțiilor după ce inițial operațiunile au fost suspendate, relatează Bloomberg. Petrolul a ajuns la 103 dolari pe baril iar prețul de referință al gazelor în Europa a crescut cu 41%. 

Banca Rusiei ia primele măsuri de urgență după deprecierea rublei

Rubla rusească a scăzut cu peste 8% față de dolarul american, la un nou record minim. Banca Rusiei a dezvăluit primele măsuri de urgență în încercarea de a stabiliza piața financiară. Banca centrală a anunţat că va interveni pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii ani şi va extinde lista Lombard de valori mobiliare acceptate drept garanţie, potrivit unui comunicat. Autoritatea de reglementare nu a menționat creșterea ratelor dobânzilor, dar a spus că va oferi băncilor lichidități suplimentare, de peste 1000 de miliarde de ruble (11,5 miliarde de dolari). 

Preţul petrolului a explodat, scăderi pe bursele asiatice

Preţul petrolului Brent a ajuns la 103 dolari pe baril, transmite CNN. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3,2%. Kospi din Coreea a scăzut cu 2,7%. Nikkei 225 din Japonia a pierdut 2,4%. IndiceleShanghai Composite din China a scăzut cu 0,9%. Contractele futures ale acţiunilor americane au scăzut la rândul lor. Contractele futures Dow au coborât cu până la 780 de puncte, sau cu 2,4%. Contractele futures S&P 500 şi Nasdaq au scăzut cu 2,3%, respectiv cu 2,8%. Bursa din Moscova a anunţat joi că a suspendat tranzacţiile pe toate pieţele sale până la o nouă notificare. Rubla rusească a scăzut cu aproape 10% faţă de dolarul american, tranzacţionându-se la 89,59 unităţi pentru un dolar.

Putin a anunţat joi dimineaţa, ora locală, o operaţiune militară în regiunea Donbas din estul Ucrainei. În discursul difuzat de televiziunea naţională rusă, Putin a cerut forţelor ucrainene să depună armele şi să plece acasă, spunând că toată responsabilitatea pentru o posibilă vărsare de sânge va fi în întregime pe conştiinţa guvernului ucrainean. Discursul lui Putin a venit atunci pe fondul creşterii îngrijorărilor cu privire la o iminentă invazie rusă la scară largă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un discurs emoţionant, susţinut joi dimineaţa, că conducerea rusă a aprobat acţiunea militară în Ucraina şi a promis că ţara se va apăra. ”Riscurile geopolitice rămân în prim-plan, presând activele de risc, deoarece incertitudinea sporită asupra Ucrainei continuă să menţină îngrijorarea participanţilor pe piaţă”, a scris Yeap Jun Rong, strateg de piaţă pentru IG Group, într-o notă de joi destinată clienţilor.

El a adăugat că Putin este probabil ”dispus să facă faţă impactului economic al sancţiunilor, care ar putea pune sub semnul întrebării ce pot face puterile occidentale pentru a opri o invazie”. Preţul petrolului  Brent, de referinţă la nivel mondial, a urcat peste 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014. Cotaţia ţiţeiului american a crescut cu 4,8%, până la 96,55 dolari pe baril. Acţiunile companiilor de tehnologie din China au scăzut joi, în ciuda faptului că mass-media de stat încearcă să liniştească investitorii cu privire la preocupările legate de reglementare.

Autorităţile chineze au lansat vinerea trecută un set de noi reguli pentru a ajuta sectorul serviciilor să se redreseze după pandemie şi au cerut platformelor de livrare online să reducă taxele de servicii sau comisioanele pe care le percep întreprinderilor. Anunţul a stârnit temeri cu privire la o represiune reînnoită asupra tehnologiei şi a afectat acţiunile companiilor de tehnologie în această săptămână.

Platforma online de livrare a alimentelor Meituan a scăzut cu peste 20% de vineri. Cotidianul economic de stat a încercat miercuri să minimalizeze temerile. Piaţa ”a exagerat” cu privire la recomandarea guvernului conform căreia platformele de livrare de alimente ar trebui să reducă taxele de servicii pe care le percep întreprinderilor, a afirmat într-un editorial cotidianul economic de stat, adăugând că scopul politicii nu este de a viza economia internetului, ci de a sprijini sectorul serviciilor în procesul de redresare post-pandemie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰