Observator » Ştiri economice » Satul uitat de lume, transformat într-un loc unic. Ideea le-a venit unor tineri în timp ce vindeau zacuscă

Satul uitat de lume, transformat într-un loc unic. Ideea le-a venit unor tineri în timp ce vindeau zacuscă

- Business Magazin
Editor I.I. | Timp citire: 3 minute
Publicat la 09.09.2026, 11:20 | Modificat la 09.09.2026, 11:28

Au lăsat viaţa de oraş pentru a se muta într-un sat uitat de lume şi au început cu lucruri simple, făcute în propria gospodărie. Zacuscă, dulceaţă şi alte bunătăţi pregătite acasă au fost primele produse pe care le-au dus la târguri, iar ceea ce părea la început doar o schimbare de stil de viaţă s-a transformat, în timp, într-un proiect mult mai mare. Acum, după mai bine de un deceniu petrecut în Coleşti, oamenii care au ales să lase oraşul în urmă au transformat mica localitate din Bihor în primul sat turistic tradiţional din România.

Coleştiul are aproximativ 100 de locuitori şi se află în sudul judeţului Bihor, la aproximativ o oră şi jumătate de Oradea. Este un sat izolat, aşezat între dealuri, în care timpul pare să fi trecut mai lent, iar tocmai izolarea aceasta a ajutat la păstrarea caselor şi gospodăriilor vechi.

George Hoţopan şi soţia sa, Larisa, s-au mutat aici în urmă cu mai bine de 10 ani. El este originar din Ştei şi spune că şi-a dorit să lase viaţa de oraş pentru cea de la ţară, chiar dacă oamenii din sat l-au avertizat că schimbarea nu va fi uşoară.

Au început să vândă zacuscă făcută în propria gospodărie

La început, familia a făcut produse tradiţionale pe care le-a vândut la târguri, de la zacuscă şi dulceaţă până la alte preparate pregătite în gospodărie. Mai târziu a apărut şi un restaurant, care a devenit cunoscut în zonă.

Articolul continuă după reclamă

În urmă cu câțiva ani a apărut ideea de a transforma localitatea într-o destinaţie turistică în care tradiţiile şi viaţa locală să fie păstrate, nu înlocuite. Printre iniţiatori se află şi Gheorghe Dumitru Neag, antreprenor în domeniul construcţiilor, care a descoperit satul prin intermediul unui prieten originar din Coleşti.

Cei implicaţi au început să cumpere treptat case vechi din sat, iar numărul proprietăţilor ajunge acum la peste 20. Gospodăriile sunt restaurate şi transformate în spaţii de cazare, însă ideea nu este ca întregul sat să devină un muzeu în aer liber, potrivit Business Magazin.

Coleştiul trebuie să rămână un sat în care oamenii locuiesc, muncesc şi îşi cresc copiii, iar turiştii sunt invitaţi să intre pentru câteva zile în această lume, fără să o schimbe. Unele case au devenit deja spaţii de cazare, în timp ce altele sunt în continuare locuite de familiile care au rămas aici.

Pe acelaşi subiect

Primele şase gospodării sunt deja pregătite pentru turişti şi au în total 19 camere, cu o capacitate de până la 48 de persoane. Alte case sunt în curs de restaurare, iar în fosta grădiniţă a satului urmează să fie amenajat un muzeu. În plan mai sunt o brutărie, un spaţiu pentru evenimente şi alte facilităţi care ar urma să fie finalizate în următorul an şi jumătate.

Un rol important în acest proiect îl au chiar oamenii din Coleşti, pentru că investitorii nu vor doar să le păstreze gospodăriile, ci să îi transforme în parte din poveste. Pentru ca această colaborare să fie posibilă, oamenii din sat au fost sprijiniţi să îşi deschidă PFA-uri sau firme şi să poată deveni furnizori. Astfel, proiectul încearcă să creeze nu doar cazare pentru turişti, ci şi o mică economie locală care să îi includă pe cei care trăiesc deja acolo.

Cât costă o noapte de cazare

Viaţa din Coleşti continuă însă după regulile ei. Pe uliţe sunt copii care se joacă, gospodării în care oamenii cresc animale şi vecini care se cunosc între ei, iar vara, când vremea permite, localnicii se întâlnesc pe lângă tăul din sat sau la magazin, la poveşti.

Pentru ca numărul turiştilor să nu ajungă să schimbe viaţa de zi cu zi a oamenilor, proiectul prevede şi o parcare la intrarea în sat, în apropierea recepţiei. De acolo, vizitatorii vor putea merge pe jos sau vor fi transportaţi cu maşinuţe electrice, iar o parte dintre oamenii care lucrează în proiect sunt chiar localnici.

O noapte de cazare costă între 120 şi 350 de euro, în funcţie de gospodărie şi de numărul de persoane, iar proiectul urmează să fie listat şi pe platformele de rezervări.