Observator » Ştiri economice » Scandalul ROBOR ajunge la Comisia Europeană: cum ar putea fi despăgubiţi românii afectaţi

Scandalul ROBOR ajunge la Comisia Europeană: cum ar putea fi despăgubiţi românii afectaţi

Scandalul ROBOR ajunge la Comisia Europeană: cum ar putea fi despăgubiţi românii afectaţi Oameni trecând strada - Profimedia
Redactia Observator | Timp citire: 3 minute
Publicat la 09.06.2026, 15:29 | Modificat la 09.06.2026, 15:29

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, cere Comisiei Europene să clarifice dacă românii afectați de posibilele practici anticoncurențiale din cazul ROBOR ar putea primi despăgubiri directe, fără să fie obligați să deschidă procese individuale împotriva băncilor. Solicitarea vine după ce Consiliul Concurenței a amendat zece instituții de credit cu 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Potrivit unui comunicat de presă, vicepreşedintele PE Nicu Ştefănuţă a adresat Comisiei Europene o întrebare privind accesul efectiv al consumatorilor români la despăgubiri în urma sancţiunilor anunţate de Consiliul Concurenţei împotriva mai multor instituţii bancare pentru încălcarea normelor de concurenţă.

Consiliul Concurenţei din România a anunţat sancţionarea a zece instituţii de credit cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei, aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurenţă, inclusiv a articolului 101 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. Potrivit autorităţii, băncile ar fi coordonat comportamentul în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Sursa citată menţionează că ROBOR a fost, timp de mulţi ani, unul dintre principalii indicatori utilizaţi pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele acordate populaţiei şi companiilor din România, iar în acest context, eventualele efecte ale unor practici anticoncurenţiale ar putea viza un număr foarte mare de consumatori.

Articolul continuă după reclamă

Soluții pentru despăgubirea românilor

"Românii care au plătit rate mai mari din cauza unor posibile practici anticoncurenţiale trebuie să aibă acces real la despăgubiri. Nu este normal ca fiecare consumator prejudiciat să fie obligat să pornească singur un proces lung, costisitor şi dificil pentru a-şi recupera banii. Dacă se confirmă existenţa unui prejudiciu care afectează sute de mii de persoane, trebuie analizată posibilitatea ca acestea să fie despăgubite direct, fără a fi nevoite să deschidă acţiuni individuale în instanţă. Dreptul la despăgubire trebuie să fie unul real şi accesibil, nu doar unul teoretic", a declarat Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European.

Prin întrebarea adresată Comisiei Europene, Nicu Ştefănuţă solicită clarificări cu privire la posibilitatea acordării unor despăgubiri directe consumatorilor, fără obligarea acestora să iniţieze acţiuni individuale în justiţie, în cazul în care încălcarea normelor europene de concurenţă este confirmată definitiv şi se stabileşte existenţa unui prejudiciu.

De asemenea, vicepreşedintele Parlamentului European cere Comisiei să precizeze dacă obligarea fiecărui consumator afectat să iniţieze o acţiune individuală în instanţă este compatibilă cu principiul efectivităţii dreptului Uniunii Europene şi cu dreptul la repararea efectivă a prejudiciului.

Pe acelaşi subiect

Nicu Ştefănuţă întreabă, totodată, dacă Executivul european intenţionează să promoveze sau să recomande statelor membre mecanisme care să permită compensarea colectivă, simplificată şi efectivă a consumatorilor afectaţi de practici anticoncurenţiale, inclusiv în situaţiile în care acestea au influenţat costul creditelor suportat de populaţie.

"Nu este suficient ca statul să dea amenzi. Dacă oamenii au plătit mai mult din cauza unor practici incorecte, atunci trebuie să existe o cale prin care să îşi poată recupera banii. Aici este nevoie şi de sprijin european, pentru că oamenii nu trebuie lăsaţi singuri în faţa unor proceduri greoaie, costisitoare şi greu de dus până la capăt", a mai transmis Nicu Ştefănuţă.

Consiliul Concurenţei a sancţionat zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile au la dispoziţie o perioadă de 60 de zile de la primirea motivării deciziei de sancţionare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurenţiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenţei.

Decizia autorităţii de concurenţă poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

Reprezentanţii mai multor bănci au anunţat deja că dezaprobă concluziile Consiliului Concurenţei şi că vor contesta sancţiunile, inclusiv în instanţă.

Nicu Ştefănuţă este europarlamentar independent, fiind primul eurodeputat român afiliat grupului politic al Verzilor din Parlamentul European (Greens / EFA) şi vicepreşedinte al Parlamentului European. În prezent, este membru al Comisiei pentru Bugete şi al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie. Totodată, europarlamentarul sibian activează ca membru supleant în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Comisia pentru Sănătate Publică.