Reuters: Schimbările climatice pun sub semnul întrebării viitorul centralelor nucleare. Soluțiile României
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Nivelul record de scăzut al apelor Dunării a creat probleme serioase pentru Ungaria, care încearcă să mențină în funcțiune centrala nucleară de la Paks, în timp ce România a fost nevoită să oprească ultimul reactor funcțional de la Cernavodă. Situația readuce în prim-plan întrebarea privind capacitatea centralelor nucleare de a face față unei clime tot mai calde și mai extreme, relatează Reuters.
Dependența de apa râurilor pentru răcirea reactoarelor nucleare reprezintă de mult timp o problemă și a dus în repetate rânduri la reducerea producției în lunile de vară, în special în Franța, țară care se bazează pe energia nucleară mai mult decât oricare alta, scrie Agerpres care citeză Reuters.
Seceta severă și valul de căldură prelungit din acest an, în condițiile în care Europa se încălzește mai rapid decât orice alt continent, dau însă o nouă urgență dezbaterii privind adaptarea centralelor nucleare la schimbările climatice.
Ungaria a fost nevoită să reducă producția centralei de la Paks, cu o capacitate de aproximativ 2 GW, la doar 10% la începutul acestei luni, evitând la limită o oprire completă pentru prima dată în ultimii 44 de ani. În prezent, centrala funcționează la aproximativ 25% din capacitate.
În România, compania de stat Nuclearelectrica a oprit joi ultimul reactor funcțional de la Cernavodă, după ce eforturile de a devia apa necesară răcirii către centrală nu au fost suficiente.
Energia nucleară, între avantaj și vulnerabilitate
Centralele nucleare au avantajul de a produce energie de bază fără emisii de carbon, ceea ce le conferă un rol important în reducerea utilizării combustibililor fosili și combaterea schimbărilor climatice.
Atât România, cât și Ungaria s-au angajat să își extindă producția de energie nucleară ca sursă internă de energie. În contextul nivelurilor tot mai scăzute ale Dunării, cele două țări trebuie însă să găsească soluții pentru răcirea reactoarelor care să depindă mai puțin de debitul fluviului.
Diana Asrge-Vorsatz, profesor la Universitatea Central-Europeană din Viena, a declarat că modelele științifice indică o tendință de accentuare a secetei în Europa Centrală și de Est.
"Aceasta nu doar din cauza reducerii ploilor, ci pentru că umiditatea solului și nivelul apei subterane au scăzut în ultimii ani, iar mai puține precipitații și mai multe valuri de căldură exacerbează uscarea solului", a explicat ea.
Soluții de urgență pentru centrala de la Paks
Anul trecut, la o conferință a Societății Hidrologice din Ungaria, inginerii specializați în domeniul apei avertizau deja că "tipurile de curgere pot deveni mai extreme și mai volatile" pe Dunăre, unul dintre cele mai lungi fluvii din Europa.
Acum, guvernele sunt supuse presiunii pentru a găsi soluții. Reducerea de urgență a producției centralelor nucleare din România și Ungaria le-a obligat să le ceară companiilor și gospodăriilor să reducă consumul de electricitate.
Printre măsurile propuse, premierul ungar Peter Magyar a anunțat miercuri construirea unei "structuri submersibile de tip baraj", menită să crească nivelul apei. De asemenea, două barje ar putea fi scufundate vineri pentru a ridica nivelul apei și a evita oprirea centralei, în condițiile în care nivelul Dunării urmează să scadă în zilele următoare.
Ungaria revizuiește, totodată, proiectele pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, care depinde de Dunăre pentru răcire. Fostul guvern condus de Viktor Orban a selectat compania rusă Rosatom pentru acest proiect, fără licitație, în 2014.
Cum sunt răcite reactoarele din România și Ungaria
Compania de stat Nuclearelectrica operează în România două reactoare de câte 706 MW, responsabile pentru aproximativ o cincime din producția de energie electrică a țării. Acestea folosesc tehnologia canadiană CANDU, bazată pe apă grea.
Cele patru reactoare ale centralei nucleare de la Paks asigură aproximativ jumătate din producția de energie electrică a Ungariei și folosesc tehnologie rusească.
Ambele centrale pompează apă din Dunăre pentru răcire și apoi o evacuează înapoi în fluviu.
În schimb, reactoarele nucleare din Cehia și Slovacia folosesc turnuri de răcire umede, care necesită mai puțină apă. În acest sistem, apa este răcită prin evaporare, iar aburul este eliberat în atmosferă.
Oamenii de știință au propus și sisteme de răcire hibride, care ar combina răcirea cu apă din râu cu utilizarea turnurilor de răcire.
Attila Aszodi, profesor și expert în energie nucleară la Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta, a declarat însă că retehnologizarea reactoarelor originale de la Paks pentru a include turnuri de răcire ar fi, cel mai probabil, nejustificată economic.
România pregătește soluții pentru reactoarele 3 și 4
În România, singura centrală nucleară a țării se află pe o ramificație a Dunării, numită Dunărea Veche, care se intersectează cu o altă ramificație, Bala.
În 2024, Guvernul a aprobat un proiect în valoare de 1,02 miliarde de lei (225 de milioane de dolari) pentru modificarea albiei ramificației Bala, în vederea controlării debitului de apă. Soluția propusă presupune mutarea intersecției celor două brațe mai în amonte.
Proiectul a fost însă întârziat, iar Guvernul nu a precizat când va fi finalizat.
Întrebați de Reuters despre impactul nivelului scăzut al Dunării asupra planurilor de construire a încă două reactoare, reprezentanții Nuclearelectrica au declarat că studiile au arătat că proiectul Bala ar permite funcționarea celor patru reactoare la capacitate maximă.
Eugenia Gusilov, directorul think tank-ului Romania Energy Center, a apreciat la rândul său că proiectul este fezabil, adăugând că metode alternative de răcire ar putea fi luate în considerare înainte de începerea lucrărilor.
"Construirea unităților 3 și 4 încă are logică dacă lucrările hidrotehnice necesare sunt efectuate", a spus ea.
