Video Specia care a invadat Dunărea și a ajuns direct în farfuriile turiștilor. 100 de grame costă 20 de lei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Creveţii iau locul racilor în Dunăre şi Lacul Razim, în sudul Deltei Dunării. Specia japoneză a evadat din crescătorii, unde era folosită ca hrană pentru peşti şi s-a înmulţit rapid în ultimii cinci ani. În timp ce biologii se tem că ar putea deveni un pericol pentru ştiucă, şalău şi biban, proprietarii restaurantelor jubilează. Creveţii au devenit atracţia localurilor.
”Au explodat, nu că s-au înmulţit! Au explodat! Mai ales femelele - depun icre de două, trei ori pe an. Şi vedeţi sub coadă, e plin de icre”, spune Gabriel Tremurici.
La prima vedere, aţi putea crede că sunt creveţi obişnuiţi. Numai că aceştia nu vin din mare, ci din apele dulci ale României. Originari din Asia, au ajuns în Lacul Razim şi sunt acum tot mai ceruţi. Iar în Sarichioi, 100 de grame ajung în farfurie la preţul de 20 de lei.
Restaurantele din Delta Dunării au început să aibă oaspeţi în meniu - creveţii de apă dulce. Noua specie a început să pice în capcanele pentru raci ale pescarilor de pe Dunăre cu cinci ani în urmă. Se înmulţesc în special în perioadele caniculare.
”E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru şi de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre şi pe lacurile aferente conectate cu Dunărea”, spune Adrian Bîlbă, doctor în ştiinţe.
”Malul e full de creveţi din aceştia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răceşte apa, apar racii, dispar creveţii”, spune Grigore Firsa, pescar.
Biologii se tem că noii locatari din lacul Razim pot mânca icrele peştilor de la noi şi să elimine speciile locale.
”Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băştinaşe. Orice specie care ajunge şi se înmulţeşte într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă”, spune Aurel Năstase, biolog Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării.
”Este un mic război pe care îl poartă creveţii cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim şi de peştele nostru şi de creveţii aceştia pentru că devin ceva aparte în zona noastră”, spune Vitali-Cristian Finoghen, primar Sarichioi.
