Specialiștii explică deprecierea leului din ultimele zile. La cât ar putea ajunge cursul euro-leu în următoarele 12 luni

"Leul s-a depreciat cu jumătate de ban, adică 0,1 la sută, o evoluţie care vine într-un context în care monedele din zonă au deprecieri mult mai mari. Este o perioadă de presiune pe monedele emergente odată cu creşterea dobânzii pentru euro şi dolar. Leul evident că are aceleaşi evoluţii cum au toate monedele din regiune", a declarat Dan Suciu.

Euro a atins vineri un nou maxim istoric în raport cu leul, în condiţiile în care cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,9783 lei/euro, în creştere cu 0,52 bani (0,10%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9731 lei.

Recordul anterior a fost consemnat joi, 18 mai, când un euro a fost cotat la 4,9731 lei, fiind prima dată când moneda naţională se depreciază la palierul 4,97 de lei.

Adrian Codirlaşu, CFA: Cursul a reintrat pe trendul de depreciere pe care a fost în ultimii 5-7 ani

Cursul euro/leu a reintrat pe trendul de depreciere pe care a fost în ultimii 5-7 ani, a fost de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România, menţionând că sondajul asociaţiei pentru următoarele 12 luni arată un curs de 5,03 - 5,04 lei pentru un euro.

"Practic, cursul euro/leu a reintrat pe trendul de depreciere pe care a fost în ultimii 5-7 ani. În ultimii 5-7 ani s-a depreciat cumva cu 0,10 lei pe an sau undeva la 2-3%, exact diferenţialul de inflaţie dintre România şi Zona Euro şi practic acum a reintrat pe acel trend. Şi anticipaţiile, cel puţin în sondajul CFE România pe ultimele pe următoarele 12 luni, sunt de un curs de 5,03 - 5,04 lei pentru un euro", a declarat Adrian Codirlaşu.

El a afirmat că există factori interni şi factori externi care duc la deprecierea leului. România are dezechilibre majore în economie, cu cel mai mare deficit de cont curent din UE şi cel mai mare deficit bugetar, fiind în procedură de deficit excesiv cu Uniunea Europeană. Aceşti factori pun presiune pe tendinţa de depreciere iar lor li se adaugă şi diferenţele de inflaţie dintre România şi Zona Euro, care de asemenea conduc către depreciere. Factorilor interni li se adaugă factorii externi, precum creşterea dobânzii pe piaţa americană.

Efecte în lanț după decizia FED de a majora dobânda-cheie din SUA

"Atunci când FED-ul majorează rata de dobândă, automat toate celelalte monede au de suferit. Şi ceea ce este extrem de important pentru dolar, şi dolarul e singura monedă care are această situaţie, dobânda de politică monetară a FED e mai mare decât inflaţia. Deci dobânda a redevenit real pozitivă. Nu a mai fost real pozitivă din 2008. Ceea ce este un lucru foarte important şi dă o credibilitate extrem de mare pe plan global dolarului. Iar o rată de dobândă de politică monetară real pozitivă la dolar va avea ca impact o reducere mai lentă a ratelor de dobândă de politică monetară de către celelalte bănci centrale", a explicat Adrian Codirlaşu.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰