Video Un tânăr IT-ist venit din Germania, pe cale să rezolve una din marile probleme ale fermierilor români

Concret, fără cadastre și fără acte care sa stabilească în mod exact situația proprietăților, fermierii sunt nevoiți, nu de puține ori, să facă plăti duble pentru același teren. Până la soluțiile oferite de stat, tehnologia e singura cale prin care fermierii își pot face munca mai ușoară.

În zona administrativă a uneia dintre cele mai mari ferme din Olt, 10.000 de hectare sunt cultivate în fiecare an de muncitorii de aici. Peste 5.500 de proprietari, majoritatea prea bătrâni ca să le mai poată munci singuri, au dat terenurile în arendă către societate. În felul acesta, fără să mai iasă în câmp, oamenii îşi primesc plata în fiecare an agricol. Ei pot cere plata în bani sau în cereale, iar de bunul mers al lucrurilor, cei mai mulţi proprietari depind ca de apă.

Daniel Bărbulescu, administrator societate agricolă: "Vă pot spune că în perioada de arendă astă vară, chiar dacă am folosit masca, chiar dacă am făcut o programare, am dat mii de tone de grâu oamenilor, într-o perioadă în care am ţinut programul pe care l-am stabilit."

Gestiunea plăților poate fi un coșmar atunci când încurcăturile din acte sunt mari. Asta poate duce la întârzieri, iar proprietarii pot aştepta şi luni de zile până să îşi primească partea ce li se cuvine. O situaţie pe care şi-a propus să o rezolve un tânăr IT-ist, venit din Germania să îşi ajute tatăl, la rândul său, fermier în România. 

Robin Friedmann, administrator fermă: "În 2011 am venit şi eu în România, să îl ajut pe tatăl meu la fermă. Şi prima chestie pe care am văzut-o a fost în vară, după recoltă. Şi am văzut balamuc cu arendatorii. Am avut sute de oameni în curte. Oamenii au strigat, căruţele… vaci în curte şi nu mai ştiu ce. Şi am zis asta trebuie să facem ceva mai bine, trebuie să organizăm."

S-a pus pe treabă şi a folosit cunoştinţele de IT, pentru a găsi soluţii aplicabile în agricultură. Softul dezvoltat de el a făcut pace între arendaşi şi proprietarii de terenuri. Odată ce programul a început să calculeze, cei care muncesc pământul luat în arendă au aflat şi ce pierderi au.

Robin Friedmann, administrator fermă: "Avem o medie de suprafaţă dublată, când am preluat terenurile de la ei şi am băgat în aplicaţie, de aproape 10%. Asta înseamnă, dacă avem o fermă cu 1000 de hectare, sute de hectare au fost plătite dublu. (...) Noi programăm şi suprafeţele. Şi spunem parcela asta are două hectare. Mai mult de două hectare, nu poţi să contractezi, programul ţipă, zice nu se poate."

Judeţele care sunt codaşe la cadastrare

Acolo unde situaţia propietăţilor nu e bine definită, agricultorii pot să piardă şi subvenţiile de la APIA. Cele mai multe probleme sunt cauzate de încurcături în titlurile de proprietate, spun fermierii. Pe acelaşi teren, primăriile emit mai multe acte de proprietate, mai ales în situaţiile în care cadastru nu e, iar succesiunile nu sunt făcute cu forme legale. În astfel de situaţiii, programul dezvoltat după modelul nemţesc poate fi folosit cu succes şi de primăriile care vor să afle pe ce terenuri au neclarităţi. 

Adrian Pintea, director APIA: "Dacă fiecare îşi susţine punctul de vedere şi demonstrează cu acte că ambii au acelaşi titlu, aceeaşi adeverinţă pe aceeaşi suprafaţă, ambii sunt puşi pe zero, în sensul că nu primeşte niciunul bani, până la rezolvarea în instanţă (...) în momentul în care toate cadastrările ar fi terminate, alte sunt erorile. Să zicem, în zona Ardealului, avem acele cadastrări de pe vremea Austro Ungariei, sau în sudul ţării unde nu există."

În țara noastră sunt peste 8 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 60% teren arabil. Potrivit autorităţii naţionale pentru cadastru şi carte imobiliară, la finele anului 2019, judeţele codaşe, în ceea ce priveşte cadastrarea Bihor, Sălaj, Braşov, Sibiu, Botoşani şi Constanţa.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰