ABC cere indicatori de retenție a tinerilor în planul României pentru 2028–2034

România începe să-și contureze prioritățile pentru piața muncii din perioada 2028–2034, cu promisiunea unor locuri de muncă mai bine plătite și a unor oportunități profesionale mai bune pentru tineri. Dar, în timp ce autoritățile discută despre viitorul generației următoare, o parte importantă dintre tinerii români iau deja în calcul să-și construiască viața în altă țară.

Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a transmis că România trebuie să pregătească un plan de țară ambițios pentru perioada 2028–2034, cu priorități legate de accesul tinerilor la locuri de muncă, dezvoltarea competențelor și adaptarea forței de muncă la schimbările economice. În aceeași zi, premierul Luca Niculescu a subliniat că locurile de muncă bine plătite pentru tinerii români pot fi create printr-o politică națională integrată. În acest context, Alianța Binelui Comun (ABC) atrage atenția că o strategie pentru viitorul economiei trebuie să răspundă și unei întrebări esențiale: câți dintre tinerii pregătiți profesional vor alege să rămână în România?

„Nu este suficient să pregătim tinerii pentru locurile de muncă ale viitorului dacă nu le oferim și motive să își construiască viitorul în România. Un plan de țară nu trebuie judecat doar după numărul cursurilor finanțate, ci și după câți tineri reușesc să își găsească un loc de muncă bun, câți aleg să rămână și câți români revin pentru a-și continua cariera aici”, transmite ABC.

Aproape trei din zece tineri iau în calcul plecarea

Semnalul este susținut de datele Barometrului ABC „Tinerii pierduți ai României – De la geanta de rafie la laptop”. Potrivit sondajului național realizat în martie 2026, 27,6% dintre respondenții cu vârste între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să plece din România pentru o perioadă mai lungă în următoarele 12 luni, pentru muncă sau studii. Procentul arată că pentru o parte semnificativă a generației tinere viitorul profesional și personal în afara țării este deja o opțiune luată în considerare.

Principalul motiv perceput pentru plecare este perspectiva unui loc de muncă mai bine plătit. În raportul ABC, 64,7% dintre tineri indică acest motiv. Dincolo de cifre, întrebarea este simplă: unde poate un tânăr să câștige suficient pentru a deveni independent, să avanseze profesional și să-și construiască o viață fără să simtă că trebuie să facă permanent compromisuri?

ABC propune măsurarea retenției și revenirii talentului

Pregătirea profesională nu poate fi separată de oportunitățile reale de angajare, salariile competitive și perspectivele de carieră. Un tânăr poate obține o calificare în România, dar dacă nu găsește aici un loc de muncă potrivit pregătirii și așteptărilor sale, ofertele din alte țări devin o alternativă firească. De aceea, organizația propune ca planul României pentru 2028–2034 să includă indicatori clari de retenție și revenire a tinerilor, cu obiective măsurabile și evaluări periodice. Propunerea concretă din Barometrul ABC este crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, un instrument public, actualizat anual, care să arate nu doar câți români pleacă, ci și câți revin, câți rămân și dacă reușesc să-și valorifice competențele în țară.

Barometrul urmărește opt dimensiuni: intenția de plecare în rândul tinerilor de 18–35 de ani, emigrarea absolvenților la unul, trei și cinci ani după terminarea studiilor, plecarea profesioniștilor din domenii-cheie precum medicina, ingineria, IT-ul, cercetarea și educația, precum și numărul și profilul românilor care revin în țară.

O atenție specială este acordată perioadei de după revenire. Nu este suficient să știm câți români se întorc. Trebuie să știm câți rămân în țară după doi sau cinci ani și dacă lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit. Instrumentul include și conectarea copiilor din diaspora la limba și educația română, precum și diferențele salariale și de productivitate dintre România și principalele țări de destinație.

Prin această măsurare anuală, autoritățile pot vedea dacă investițiile în educație și formare se transformă în locuri de muncă și cariere în România, unde se pierd cei mai mulți profesioniști și în ce măsură țara reușește să atragă talentul înapoi.

Cum vom măsura succesul în 2034?

Planul pentru următorii ani oferă ocazia de a transforma promisiunile despre competențe și ocupare în rezultate vizibile în viața de zi cu zi. Dar numărul programelor de formare sau al cursurilor finanțate nu va spune, singur, dacă strategia a funcționat.

ABC consideră că întrebarea esențială pentru autorități este simplă: cum vom ști, în 2034, că strategia României a reușit? După câte programe am finanțat sau după câți tineri au găsit aici motive reale să rămână?