Țările cu cei mai buni elevi din lume. Cine domină clasamentul PISA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Țările asiatice domină clasamentele PISA 2025, cu elevii din China, Singapore, Japonia și Coreea de Sud printre cei mai performanți la matematică, ştiinţe şi lectură. Rezultatele OCDE arată însă şi o scădere accentuată a performanţelor în majoritatea ţărilor dezvoltate.
Peste 760.000 de elevi de 15 ani au susţinut testele PISA la ştiinţe, matematică şi lectură în 2025, în 91 de ţări şi economii, cu valoare reprezentativă pentru aproximativ 33 de milioane de tineri din aceste ţări, conform unui comunicat al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Cum se face evaluarea PISA
Evaluarea PISA se face în funcţie de trei domenii de competenţă şcolară: ştiinţe, lectură şi matematică. Domeniul ştiinţă include cunoştinţe de fizică, ştiinţe ale Pământului şi spaţiului, precum şi elementele de bază ale metodelor şi explicaţiilor ştiinţifice. La acest domeniu clasamentul primelor zece ţări sau economii este condus de Beijing/Shanghai şi provinciile chineze Jiangsu şi Zhejiang cu un scor de 597, urmate de Singapore (560), Macao (China, 541), Taipeiul chinez (540), Japonia (538), Estonia (527), Coreea de Sud (526), Marea Britanie (511), Canada (510) şi respectiv Noua Zeelandă şi Australia, la egalitate cu câte 509 puncte.
Media înregistrată în ţările OCDE este de 482 de puncte. Domeniul matematică implică "formularea, utilizarea şi interpretarea matematicii în contexte diferite" şi a fost dominat de elevii din municipalităţile Beijing/Shanghai şi provinciile Jiangsu şi Zhejiang din China cu un scor de 612, fiind urmaţi de elevii din Singapore (563), Macao (China, 549), Taipeiul chinez (546), Japonia (525), Coreea de Sud şi Hong Kong (522), Estonia (508), Elveţia (499) şi respectiv Marea Britanie (488).
Ţările care domină topul PISA
În acest domeniu media punctelor în ţările OCDE a fost de 463. În ceea ce priveşte înţelegerea lecturii, tinerii au trebuit să îşi demonstreze capacitatea de a "înţelege şi utiliza texte scrise, dar şi de a reflecta asupra conţinutului lor şi de a interacţiona cu acesta". Pe primele zece locuri s-au plasat elevii din Singapore cu un scor de 535, municipalităţile şi provinciile chineze Beijing/Shanghai, Jiangsu şi Zhejiang (527), Taipeiul chinez (508), Japonia (503), Coreea de Sud şi Macao (501), Irlanda (500), Estonia (499), Noua Zeelandă (497) şi respectiv Marea Britanie (494).
Aici media OCDE a fost de 461. Conform rezultatelor se poate observa o scădere accentuată a performanţei generale a ţărilor OCDE, fiind înregistrate cele mai scăzute niveluri medii de performanţă observate vreodată la aceste domenii. Cu toate acestea, au existat unele îmbunătăţiri, aşa cum este cazul ţărilor OCDE Costa Rica, Republica Slovacă, Turcia şi Marea Britanie care au înregistrat creşteri ale scorurilor la ştiinţe din 2022.
Scorurile generale la citire au înregistrat scăderi deosebit de abrupte în ultimii trei ani, inclusiv în ceea ce priveşte abilităţile care contează cel mai mult în era inteligenţei artificiale: evaluarea informaţiilor, stabilirea conexiunilor între mai multe surse şi gândirea critică asupra conţinutului. Cazurile de "lectură grăbită" - în care elevii citesc repede, dar inexact - aproape s-au dublat, ajungând la 9% între 2018 şi 2025.
De asemenea, conform comunicatului, 46% dintre elevii din ţările OCDE folosesc chatbot-uri cu inteligenţă artificială săptămânal sau mai des pentru a-i ajuta să înveţe, iar 28% dintre elevii din ţările OCDE susţin că au colegi care sunt distraşi de utilizarea dispozitivelor digitale în timpul majorităţii orelor de ştiinţe.
Elevii care folosesc AI obțin scoruri mai mici la științe
Rezultatele PISA dezvăluie o imagine inegală a performanţei educaţionale, rezultatele învăţării stagnând în mare măsură sau continuând să scadă în multe ţări. În ştiinţe, principalul obiectiv al PISA 2025, scorurile medii au scăzut modest în ţările OCDE între 2015 şi 2025, rămânând în general stabile în alte ţări şi economii.
La matematică, scorurile medii au scăzut cu 22 de puncte între 2015 şi 2025 în ţările OCDE, performanţa scăzând şi în rândul ţărilor care nu sunt membre OCDE. Cititul a înregistrat însă cea mai abruptă scădere, scorurile coborând cu 28 de puncte în ţările OCDE şi cu 16 puncte în alte ţări şi economii între 2015 şi 2025.
De asemenea, datele PISA arată că elevii care utilizează AI-ul pentru sarcini şcolare specifice, cum ar fi rezumarea textelor, redactarea sau efectuarea de cercetări, obţin scoruri mai mici la ştiinţe decât elevii care nu utilizează AI. În aceste scenarii, elevii care nu utilizează AI îi depăşesc pe cei care o fac, în medie, cu aproximativ 20 de puncte - echivalentul unui întreg an de şcoală.
Cu toate acestea, utilizatorii săptămânali de AI în scopuri generale au rezultate de performanţă similare cu cei ai non-utilizatorilor. Elevii care utilizează în mod regulat AI în scopuri generale şi au oportunităţi de învăţare la şcoală pentru a-şi dezvolta abilităţile de alfabetizare în domeniul AI tind să aibă scoruri puţin mai mari la ştiinţe. Aceste oportunităţi sunt mai frecvente în rândul elevilor avantajaţi din punct de vedere socio-economic, mai notează raportul OCDE.
Un aspect pozitiv este legat de întărirea sentimentului de apartenenţă al elevilor la şcoală se îmbunătăţeşte. Măsura în care elevii se simt incluşi, acceptaţi şi conectaţi la ceilalţi este legată de rezultatele învăţării. Conform PISA, sentimentul de apartenenţă al elevilor la şcoală s-a îmbunătăţit din 2022. În 39 de sisteme educaţionale, o pondere mai mare de elevi au raportat un sentiment ridicat de apartenenţă la şcoală. În medie, în ţările OCDE, 76% dintre elevi au raportat că simt că aparţin şcolii. Procentul a ajuns la 90% în Spania, urmată de Japonia. La celălalt capăt al scalei, 64% sau mai puţin au simţit că aparţin şcolii în Danemarca, Polonia, Italia şi Lituania. Fetele au raportat un sentiment de apartenenţă semnificativ mai slab decât băieţii, iar elevii dezavantajaţi socio-economic raportează că simt că aparţin mai puţin decât colegii de clasă avantajaţi.
O nouă evaluare introdusă în testele PISA
Testul PISA 2025 a introdus o nouă evaluare axată pe abilităţile de rezolvare a problemelor de calcul ale elevilor de 15 ani, examinând capacitatea acestora de a utiliza instrumente de modelare şi programare, de a efectua experimente şi de a construi, proiecta şi dezvolta produse digitale. Deşi nu există un prag formal de competenţă de bază pe această scală, Nivelul 3 marchează punctul în care elevii încep să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi suficient de solide pentru a progresa rapid. Aproximativ două treimi dintre elevii din ţările OCDE au obţinut performanţe la Nivelul 3 sau mai sus, iar aproximativ un sfert au atins cele mai înalte două niveluri de competenţă (Nivelurile 5 sau 6). Elevii din Macao (China), Singapore şi provinciile/municipalităţile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu şi Zhejiang au avut cele mai mari scoruri medii (572, 563 şi, respectiv, 560 de puncte medii). Scorul mediu în ţările OCDE este de 500 de puncte.
Raportul OCDE atrage atenţia că peste jumătate dintre elevi pot fi vulnerabili la dezinformare. Elevii trăiesc în medii în care informaţiile din surse nesigure sunt abundente şi este adesea dificil de distins de dovezile demne de încredere. În acest context, elevii trebuie să înveţe când şi cum să cântărească dovezile, să pună la îndoială afirmaţiile intuitive şi să judece fiabilitatea diferitelor tipuri de informaţii. În medie, în ţările OCDE, mai puţin de jumătate dintre elevi (46%) au raportat atât verificarea credibilităţii surselor de informaţii, cât şi acordarea unei încrederi mai mari dovezilor ştiinţifice decât bunului simţ. Prin contrast, 37% au raportat verificarea surselor, dar se bazează pe bunul simţ, în timp ce 11% au raportat că au încredere în dovezile ştiinţifice fără a verifica sursele. Alţi 5% au raportat că nu verifică sursele şi nici nu prioritizează dovezile ştiinţifice.
În concluzia raportului OCDE este semnalat faptul că tinerii au nevoie de mai mult decât de competenţe academice solide pentru a fi pregătiţi pentru provocările viitorului. Raportul subliniază, de asemenea, că elevii au mai multe şanse de succes atunci când simt un sentiment de apartenenţă, apreciază rolul şcolii şi învaţă în medii sigure şi cu resurse suficiente. Relaţiile puternice cu familiile şi profesorii joacă, de asemenea, un rol esenţial în susţinerea atât a implicării, cât şi a realizărilor. Luate împreună, aceste constatări subliniază necesitatea ca sistemele educaţionale să adopte o abordare holistică a învăţării, una care valorizează atât competenţa, cât şi implicarea şi care asigură că toţi elevii au sprijinul, oportunităţile şi resursele necesare pentru a-şi atinge întregul potenţial în şcoală şi în afara ei.
Testele PISA (Programme for International Student Assessment) sunt evaluări internaţionale standardizate, coordonate de OCDE, care măsoară competenţele elevilor de 15 ani în matematică, lectură şi ştiinţe cu obiectivul de a verifica dacă aceştia pot aplica cunoştinţele acumulate la şcoală în situaţii reale din viaţa de zi cu zi, nu doar să memoreze informaţii.
