Rezultate catastrofale pentru elevi la testele PISA 2025. Jumătate dintre ei sunt analfabeți funcționali
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Rezultate catastrofale pentru elevi la testele PISA. Raportul pe 2025 arată că jumătate dintre tinerii de 15 ani sunt analfabeți funcționali. La științe, doar 54% dintre elevii români ating nivelul minim de competență, față de 74% media OECD, iar numai 2% sunt în categoria de top, comparativ cu 7% în OECD. La matematică, 48% ating nivelul minim și 4% sunt performeri de top, față de 65%, respectiv 8% în OECD. Iar la citire avem 52% și 1%, comparativ cu 69% și 6% în OECD. În plus, şcoala românească adâncește inegalitatea - singura direcție în care ne mișcăm invers față de OCDE.
Conform raportului PISA 2025, publicat pe 8 septembrie 2026, elevii de 15 ani continuă să aibă performanțe sub media OECD la științe, matematică, citire, plus la rezolvarea computațională de probleme. Documentul complet poate fi consultat aici.
Jumătate din generație, analfabetă funcțional
Doar 54% dintre elevii români ating cel puțin nivelul minim la științe, față de media OECD de 74%. La matematică, procentul este de 48%, comparativ cu 65% în OECD, iar la citire, de 52%, față de 69%.
Adică aproape jumătate dintre elevii de 15 ani nu pot interpreta matematic o situație simplă, iar unul din doi nu poate identifica ideea principală dintr-un text de lungime medie.
Foarte puțini elevi ajung la nivelurile de performanță
Foarte puțini elevi români ajung la nivelurile 5 și 6, care indică performanță avansată în metodologia PISA: 2% la științe, 4% la matematică și doar 1% la citire.
Ce arată raportul PISA 2025 şi care este trendul
La citire, România a obținut 413 puncte, față de 428 în 2022, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 15 puncte. La matematică, elevii români au obținut 419 puncte, cu 9 puncte mai puțin decât în 2022. La științe, scorul a fost de 425 de puncte, cu 3 puncte mai mic decât în 2022.
Față de 2022, trendul este staționar la mate și științe și în scădere la citire, iar față de 2015, elevii stau mai slab la matematică și citire și staţionar la științe.
Situația s-a înrăutățit și în ceea ce privește numărul elevilor cu rezultate slabe. Față de 2015, ponderea celor care nu ating nivelul minim de competență a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 puncte procentuale la citire și 7 puncte procentuale la științe.
Inegalitatea lovește puternic
Documentul arată un decalaj social uriaș. Elevii din familiile avantajate socio-economic îi depășesc cu 122 de puncte la științe pe cei dezavantajați, în timp ce diferența medie în OECD este de 85 de puncte.
Între 2015 și 2025, prăpastia s-a adâncit în România, în timp ce media OCDE s-a îngustat. Performanța a scăzut la elevii săraci și a rămas stabilă la cei bogați.
Doar 7% dintre elevii dezavantajați reușesc să ajungă în sfertul superior al performanței, față de 12% la nivelul OCDE.
Paradox: Curiozitate peste medie, performanță sub așteptări
În privința atitudinii față de școală, 77% dintre elevi spun că sunt curioși, iar 63% declară că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile.
Dar, deși declară curiozitate și efort peste media OCDE, conversia în performanță e mult mai slabă: o unitate în plus de curiozitate aduce 15 puncte în România, față de 19 în OCDE, iar la perseverență, 6 puncte, față de 13.
22% consideră că școala este "o pierdere de timp". Totodată, doar 61% cred că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă și efort, sub media OECD de 69%.
40% dintre elevi folosesc chatboți AI săptămânal pentru teme
Elevii români petrec, în medie, 1,6 ore pe zi folosind dispozitive digitale la școală pentru învățare și 1,7 ore pentru activități de recreere. La nivelul OECD, raportul este invers: elevii folosesc dispozitivele 1,7 ore pentru învățare și 1,1 ore pentru recreere.
Distragerea digitală costă mai mult în România: elevii expuși frecvent la astfel de întreruperi pierd, în medie, 18 puncte la științe, față de 11 puncte în OECD.
Și interzicerea telefoanelor a explodat. Aproape jumătate dintre elevii români, 49%, învață în școli unde telefoanele mobile sunt interzise, față de doar 22% în 2022.
40% dintre elevi utilizează chatboți AI pentru învățare cel puțin o dată pe săptămână. Aproximativ o treime îi folosesc pentru documentare, rezumarea textelor sau redactarea temelor, iar doar 9% spun că aproape niciodată nu folosesc astfel de instrumente pentru activități școlare.
Absenteism ridicat
În cele două săptămâni dinaintea testării, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi de la școală, față de media OECD de 22%, 39% au chiulit de la cel puțin o oră, comparativ cu 24% în OECD, iar 65% au întârziat la școală, față de media OECD de 50%.
Față de 2022, absenteismul s-a redus însă, de la 46% la 33% pentru lipsa unei zile de școală și de la 60% la 39% pentru chiulul de la cel puțin o oră. Însă întârzierile au crescut, de la 57% la 65%.
Unde stăm mai bine
La câteva capitole, România stă mai bine decât media OECD. Doar 13% dintre elevi învață în școli unde este reclamat un deficit de profesori, față de media OECD de 39%.
Bullyingul a rămas relativ stabil, în timp ce în majoritatea țărilor a crescut. 21% dintre elevi spun că au fost victime ale unei forme de agresiune de câteva ori pe lună sau mai des.
Sprijinul familiei nu s-a redus, deși a scăzut în aproape toate statele participante.
Climatul disciplinar la ore s-a îmbunătățit față de 2015, ponderea elevilor în școli afectate de lipsa materialelor didactice a scăzut de la 38% în 2022 la 24% în 2025, iar atitudinile elevilor români față de problemele de mediu sunt peste media OECD.
73% dintre elevii români spun că vor să contribuie la protejarea mediului prin viitoarea meserie, față de media OECD de 62%.
La testele PISA 2025 au participat 7.725 de elevi din 322 de școli din România, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani (76% din totalul generației). Datele României au îndeplinit toate standardele de calitate PISA.
