Video Angajaţii unei mari bănci private au ieşit la protest. Compania le taie primele şi tichetele de vacanţă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Val de proteste, atât în rândul angajaţilor de la stat, cât şi al celor de la privat. Mii de salariaţi din sănătate, finanţe şi justiţie ameninţă că încetează activitatea dacă nu se reface legea salarizării. Oamenii sunt nemulţumiţi că rămân fără sporuri şi susţin că veniturile li se vor micşora cu peste 1.000 de lei pe lună. Guvernul, în schimb, promite că niciun salariu nu va scădea. La protest au ieşit şi angajaţii unei mari bănci private din România, supăraţi că li se taie primele.
Medicii, asistenţii şi infirmierii s-au adunat pentru cel mai mare protest de anul acesta.
"Aş avea o pierdere undeva la 1.000 de lei"
"Legea este proastă de la un cap la altul"
"Noi să avem salariile diminuate, iar dumnealor, de acolo de sus, să aibă cu 1.000 de euro în plus după noua lege a salarizării", spun protestatarii.
Anatolia este asistentă la un mare spital din Capitală. Şi-a făcut calculul cât pierde cu noua lege.
-
Protest la Fabrica de Arme Cugir. Aproape 470 de angajaţi riscă să fie încadraţi la salariul minim
-
Judecătorii se plâng de noua lege a salarizării: preşedintele ÎCCJ câștigă mai puțin ca un parlamentar
-
Sindicaliştii Gărzii de Mediu reclamă că sunt în top la risc profesional, dar la coadă în privinţa salariilor
Reporter: Cu cât vi se diminuează salariul?
Anatolia: Cu minimum 1.500 - 2.000 de lei, pentru că nouă ne scad foarte mult sporurile.
"Noi vom bloca sistemul sanitar din România dacă situaţia nu se schimbă", spun protestatarii.
Cât ar putea pierde din venitul lunar un asistent cu experienţă
Potrivit sindicatelor, un asistent cu experienţă ar putea pierde în medie 1.000 de lei din venitul lunar, după eliminarea unor sporuri importante, precum cele de weekend sau de hrană. Pentru infirmieri, pierderea ar fi de 600 de lei.
Guvernul dă însă asigurări că niciun venit nu va scădea. Şi că în locul sporurilor pierdute, angajaţii vor primi compensaţii lunare.
"Ni se promite o sumă compensatorie fără să se precizeze sursa de finanţare a acesteia. Ceea ce este un pericol pentru noi", spune o protestatară.
Legea salarizării a scos în stradă şi grefierii şi inspectorii ANAF. Ei spun că actualul proiect lasă loc pentru îngheţarea salariilor pe cinci ani. 18.000 de angajaţi ai fiscului nu vor lucra mâine în semn de protest.
Şi creşterile de salarii sunt contestate
Nu doar tăierile sunt contestate, ci şi creşterile.
"Pe calculele noastre, cresc foarte mult salariile angajaţilor din administraţia publică locală. […] Nu îmi convine ca primar să cresc cu peste două milioane de euro salariile în Primăria Craiova. În condiţiile în care, până acum, ni s-a spus că trebuie să strângem cureaua", spune primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu.
"Văd tot felul de proteste care au loc din partea sindicatelor. Văd reacţii legate de scăderi. Aş vrea cumva să fie foarte clar: nu există niciun fel de scădere. […] Principiile legii sunt destul de clare, presupun o simplificare a modului de salarizare prin eliminarea a 87 de sporuri din 151", a spus ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru.
Sute de angajaţi au ieşit la protest şi la fabrica de arme din Cugir. Oamenii se plâng că indexarea salariilor cu rata inflaţiei a fost blocată de guvern. La fel şi creşterea valorii tichetelor de masă.
"Reprezentanţii sindicatului solicită anumite drepturi pe care, din păcate, în momentul de faţă, nu le putem acorda pentru că legislaţia nu ne permite", spune directorul Fabricii de Arme Cugir, Radu Coroamă.
Valul de proteste s-a extins şi în mediul privat
Valul de proteste s-a extins şi în mediul privat. Angajaţii BRD au pichetat sediul central, nemulţumiţi de noul contract colectiv de muncă. Compania a decis să elimine tichetele de vacanţă şi primele pe care angajaţii le primeau de sărbători. Mai mult, în filialele mici s-ar putea elimina şi pauza de masă.
"Propunerile băncii, în toate variantele cu care au venit la negocieri, au fost de a reduce beneficiile şi protecţia socială care există în momentul de faţă în contractul colectiv de muncă", spune Răzvan Cârstoiu, sindicatul IMPACT.
Banca a explicat că măsurile sunt necesare din cauza contextului economic impredictibil.
