Video Avocat, despre cazul Mario: "Se cere o modificare a legii. Nu putem sancţiona în funcţie de întâmplări"
Avem o faptă abominabilă: un copil a ucis un alt copil. Evident, oamenii mari nu-şi asumă nicio vină, cer pedepse şi semnează petiţii şi stabilesc din pix... limita răspunderii penale la vârstă de 10 ani. Vor aşadar o lege pentru ca infractori de clasa a treia să ajungă în închisoare şi spun că nu avem legi.
Doar că avem, şi legile spun că un copil care comite fapte grave plăteşte... de când împlineşte 7 ani. Procedura este clară, aplicarea nu prea. În cazul Mario, măsurile au fost întârziate până la revoltă. Criminalul lui Mario nu avea voie să rămână acasă. Apoi autorităţile l-au mutat, dar oamenii se tem că-l protejează, nu că-l pedepsesc. Nimeni nu vorbeşte însă de prevenţie, despre cum ar trebui statul să aibă grijă de copiii noştri. Să rămână copii, nu să devină oameni mari înainte de vreme.
Subiectul a fost dezbătut cu avocatul Cătălin Crăciunescu, în ediţia de miercuri a Observator 16.
"Cred că trebuie împărţită întreaga abordare în două forme. Chestiunea psihologico-judiciară şi chestiunea juridică. Nu degeaba Codul Penal a menţinut această valoare, prag de 14 ani, timp de zeci de ani. Istoria provenienţei este îndelungată. Se presupune că un minor sub această vârstă nu are discernământul pentru a alege să facă o faptă penală cu intenţie. Răspunderea penală este eliminată total. Or, pentru un caz deosebit de grav, cu nişte consecinţe incredibile, care duc o emoţie puternică, se cere o modificare a legii", a explicat avocatul.
Avocatul a explicat că este nevoie de o coordonare amplă pentru modificarea legii.
"Modificarea legii nu se poate face fără un studiu de impact cu toţi aceşti autori care pot lua o decizie în consecinţă, mă refer la Direcţia de Asistenţă, de psihologi judiciari, de psihologi care ar trebui să transpună toate posibilităţile legale înainte de a sancţiona penal. Mă refer la incluziunea socială, mă refer la modul de abordare interfamilial, din punct de vedere al derapajelor în cadrul societăţii, pentru că trebuie văzut dacă acest minor mergea la şcoală, lipsea de la şcoală, învăţământul este obligatoriu. Comunitatea, poliţia din sat trebuie să verifice dacă acel copil a mers la şcoală şi de ce a lipsit de la şcoală. Până să ajungi la o astfel de situaţie din care să rezulte o astfel de infracţiune cu intenţie", a continuat avocatul.
Avocatul a atras atenţia şi asupra problemelor sistemice din legislaţia românească.
"Nu putem sancţiona în funcţie de întâmplări. Pentru că asta ar arăta o imperfecţiune a regimului sancţionator, nu numai sub aspectul infracţiunilor de minoritate, ci şi asupra altor infracţiuni, ceea ce înseamnă că noi avem un sistem judiciar care nu îşi produce efectele, pentru că are nişte derapaje şi înseamnă că după fiecare problemă, venim şi modificăm. Lucru care atrage lipsa de predictibilitate şi lipsa de aplicare a unor măsuri deja existente", a arătat acesta.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
