Video Canicula pune agricultura la pământ: roșii, ardei și castraveți distruși de temperaturile extreme
Anul acesta avem legume şi fructe din belşug, dar paradoxul este că o mare parte din recoltă ajunge la gunoi sau rămâne pe câmp. În plus, temperaturile extreme şi seceta "au topit" marfa de la o zi la alta, iar fermierii spun că pierderile sunt uriaşe.
Jumătate este bună, jumătate nu. Dacă bag cuţitul jumătate pârie, aici deja nu mai este bună. Aici sunt undeva la 70 de grade pe timpul zilei.
Tone de pepeni sunt abandonaţi pe câmp în Arad. Canicula a distrus în câteva zile mai bine de jumătate din cultură, iar producătorii au renunțat să i mai adune.
"Săptămâna aceasta a pus capac la tot. Trebuie sa tocam tot ce a rămas pe câmp, să scoatem furtunele, să eliberăm tot. Vorbim de o cultură de lubeniţă care a fost calamitată şi care a fost irigată", a declarat Ionale Jigău - producător.
Canicula pune agricultura la pământ
Şi fermierii din Dolj au aceleasi probeleme. Căldura le a stricat roșiile, ardeii și castraveții
"Aşa arată cultura, compromisă undeva la 50,60 la sută. Nu mai facem faţă cu combustibulul cu tot, pentru a le uda, pentru a le menţine la secetă. E o situaţie disperată, preţurile sunt sub orice critică", a declarat Gabriel Vanghelie, cultivator.
Elena a înclocuit deja roşiile cu fasole.
"Nu avem apa din cauza caniculei ca nu mai ploua. Un solar mi-a fost afectat, l-a uscat de tot. L-am scos ca să plantez fasole în locul roşiilor", a declarat Elena Octaiva - producător.
Aruncă producătorii legumele, le aruncă şi comercianţii.
Legumele sunt afectate de căldura puternică încă dinainte să fie culese. Iar odată ajunse pe tarabele din piețe, în arșiță, multe din ele nu mai rezistă până la sfârșitul zilei.
"Toata marfa se aruncă, mai mult de jumătate din ea se aruncă. Suntem sub zero, foarte mult, anul asta nu ca pe zero, sub zero foarte mult", spune un om.
Paradoxal, intr un an cu supraproducţie se anunţa scumpiri.
"Pentru consumatorul român, presiunea va veni din trei direcții pe care recolta internă nu le poate contracara: importurile de legume, fructe și uleiuri din zonele calamitate. Pas cu pas de la o luna la alta vom vedea scumpiri. Cât timp mai poate România să mizeze pe noroc meteorologic în loc de irigații funcționale", a declarat Adrian Negrescu - analist.
"Cine scapa de anul acesta, are curajul să continue şi anul viitor. Anul 2027 vom auzi de falimente, renunţare la suprafeţe. M-am întâlnit cu în fermier care pe o cantitate de 400 de kilograme de castraveţi a luat 200 de lei", a declarat Ion Păunel, preşedinte Sindicatul Producătorilor Agricoli Dolj.
Probleme sunt în ulte zone ale ţării. La Matca şi în Ialomiţa, în două din marile bazine legumicole, agrcultultori preferă să arunce marfa decât să o vândă sub costul de producție. Potrivit statisticilor, România pierde anual peste 1,5 miliarde de euro din cauza lipsei depozitelor regionale și a infrastructurii de colectare și procesare pentru fructe și legume. Guvernul promisese opt depozite regionale, estimate la 120 de milioane de euro, însă proiectele nu au fost pregătite suficient pentru a primi finanțare prin PNRR.
Cu o experiență de șapte ani în jurnalism, relatează din Oltenia cele mai importante evenimente și aduce în prim-plan subiecte de interes public. ➜
