Video Ce greșeală ne poate face să ratăm adevăratul sens al Postului Mare. Explicațiile părintelui Victor Georgescu
Postul a început ca o rânduială religioasă şi a ajuns, pentru unii, ceva între tradiţie, dietă şi chiar trend. Până la urmă nu e ceva rău, atâta timp cât rezultatele sunt benefice. Doar că s-ar putea ca liniştea şi împăcarea pe care le căutăm şi pe care ar trebui să ni le aducă postul să se transforme în griji, sentimente de vină sau frustrare. Despre sensul autentic al postului și despre echilibrul dintre rânduială și presiunea modernă ne vorbeşte părintele Victor-Lucian Georgescu, paroh al Bisericii Kretzulescu.
Olivia Păunescu: Părinte, sunt 48 de zile în față, de luni începând.
Pr. Victor-Lucian Georgescu: Sunt 48 de zile de postire, pentru că, într-adevăr, avem Postul Mare în față, dar după vinerea care precede sâmbăta lui Lazăr, Postul Mare se încheie. Cele 40 de zile de Post Mare se încheie, dar nu și postirea.
Olivia Păunescu: Așa e. Ultima săptămână este considerată o săptămână importantă.
Pr. Victor-Lucian Georgescu: Așa e, într-adevăr. Deja am evocat două dintre perioadele, să zicem, sau treptele pregătitoare pentru Postul Mare. Chiar și acum ne aflăm într-o perioadă pregătitoare, într-o treaptă anterioară, să spunem așa. Suntem în a 19-a zi a lunii februarie. Anul acesta, primele 22 de zile ale lunii februarie alcătuiesc prima treaptă spre praznicul Învierii. Suntem în Săptămâna Albă, cum spuneați, de la lactatele care se pot servi încă în această perioadă, pentru că Biserica Ortodoxă rânduiește ca în post să se intre gradual.
Olivia Păunescu: Cu pregătire, părinte. Sunt foarte mulți tineri care caută, în aceste vremuri pe care le trăim, liniștea și pacea interioară, echilibrul interior. Părinte, ce ar trebui să știm și ce ar trebui să facem pentru a începe să ținem acest post pentru prima dată, să zicem?
Pr. Victor-Lucian Georgescu: În primul rând, să ne apropiem de învățătura Bisericii, pentru că postul, prin excelență, este o disciplină a Bisericii. Când vorbim despre post, ne gândim mai degrabă, în mod popular, la ținerea de la alimentație, la o alimentație anume, la abținerea de la carne, de la lactate. Ei bine, toate acestea nu sunt un scop în sine, ci sunt un mijloc care trebuie racordat la celelalte aspecte ale programului duhovnicesc al acestei perioade de pocăință, de rugăciune înmulțită, să spunem așa, din punct de vedere atât cantitativ, cât și calitativ. Este o perioadă potrivită pentru înviorarea duhovnicească, pentru revenirea pe făgașul vieții. Și, de aceea, Biserica oferă acest instrumentar pentru ca toți membrii să se îndrepte, prin pocăința specifică postului, prin abstinența care oferă omului șansa de a-și redobândi stăpânirea de sine, pentru a se întoarce în sine şi, întorcându-se în sine și cunoscându-se pe sine, poate să se întoarcă către Dumnezeu.
Olivia Păunescu: Puțină lume înțelege ce spuneți, părinte. Este minunat. Haideți să le explicăm celor de acasă ce înseamnă, de fapt, această perioadă, ce înseamnă acest post și ce înseamnă sărbătoarea mare a Paștelui, pe care noi o prăznuim.
Pr. Victor-Lucian Georgescu: Postul este, așa cum spuneam mai devreme, o perioadă de pregătire. Iar pregătirea aceasta presupune o disciplină alimentară. Și nu numai. Postul este duhovnicesc, așadar nu conține doar componenta trupului, să spunem așa. De aceea ne abținem de la anumite alimente. Întorcându-ne la greșeala pe care a făcut-o cel dintâi om, aceea de a nu se abține de la fructul unui anumit copac din Grădina Edenului, postirea face parte din programul restaurării umane. Restaurarea oferită, în cele din urmă, de victoria sau triumful suprem adus de Hristos, biruința virtuții și a vieții asupra păcatului și a morții. Așadar, de aceea postim, de aceea ne asumăm această perioadă. Postul celor 40 de zile este o ofrandă pe care noi o aducem lui Dumnezeu și constituie cumva un mic Paște al nostru. Ofranda, un mic Paște tainic al întoarcerii la Dumnezeu, în vreme ce postul despre care vorbeați la începutul conversației noastre este postul care, cumva, aduce în viața noastră și ne face să retrăim dramatic evenimentele trăite de Hristos în ultima săptămână, cea de după intrarea în Ierusalim, care a fost urmată de câteva controverse, să spunem așa, teologice, cu mai-marii capitalei vremii respective și, în cele din urmă, patima Sa, răstignirea și moartea.
Olivia Păunescu: O săptămână minunată, în care sunt slujbe absolut superbe în biserică și unde chiar îi îndemnăm pe cei care caută această liniște să participe. Și acolo se întâmplă niște lucruri, să spunem așa.
Pr. Victor-Lucian Georgescu: Toți cei care vor să intre în arena postului sunt invitați, săptămâna viitoare, să ia cu asalt postul nu doar prin abținerea de la alimente, ci prin participarea la o serie de slujbe foarte frumoase. Primele patru seri ale perioadei de 40 de zile ale postului sunt punctate de o slujbă de seară, în cadrul căreia se citește celebrul și binecunoscutul Canon de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul. Menit să prezinte și să aducă înaintea ochilor noștri modele și contramodele, persoane din trecutul umanității surprinse în Sfintele Scripturi, pe care nu ar trebui să le urmăm, și persoane față de care ar trebui să privim cu luare-aminte și să le urmăm modelul.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
