Ce urmează după revocarea din funcție a Laurei Codruța Kovesi. Primul pas îl face ministrul Justiţiei, Tudorel Toader

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, a anunţat, astăzi, într-o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA.

După această decizie, la Direcţia Naţională Anticorupţie urmează să fie numit un procuror-șef interimar, iar apoi începe procedura de numire a unui nou procuror șef.

Potrivit Legii nr. 303/2004 procurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror. Mandatul este de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Într-o primă etapă, ministrul Justiției vine cu o propunere de candidat, pe care o înaintează CSM, pentru aviz.

Propunerea trebuie să îndeplinească criteriul vechimii, astfel încât persoana propusă să fi ocupat timp de zece ani funcția de procuror sau judecător.

Conform Hotărârii CSM nr. 193 din 9 martie 2006, ministrul Justiției depune la CSM propunerea de candidatură, însoțită de mapa profesională a candidatului.

Mapa profesională a candidatului trebuie să conțină o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu a colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese actualizată. În plus, mapa profesională trebuie însoțită și de un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care se emite avizul, un CV al candidatului și zece lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea.

În cadrul procedurii de emitere a avizului, CSM solicită Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) să verifice și să comunice, în termen de 15 zile de la solicitare, dacă procurorul candidat a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau dacă a colaborat cu acestea.

În cel mult 30 de zile de la depunerea de către ministrul Justiției a propunerii la CSM, acesta din urmă are obligația de a întocmi un referat în care se consemnează evoluția carierei profesionale a candidatului, cu evidențierea evaluărilor și a eventualelor sancțiuni disciplinare, îndeplinirea condițiilor de vechime, depunerea declarațiilor și rezultatul verificării CNSAS (art. 21 indice 1, alin. 3 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Tot în cadrul procedurii de avizare de la CSM, candidatul propus de ministrul Justiției trebuie să susțină un interviu în fața CSM, constând în susținerea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare și verificarea cunoștințelor specifice funcției. Membrii Consiliului pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la alte aspecte din mapa profesională.

La interviu poate participa și un psiholog, care, prin intermediul președintelui de ședință, poate adresa întrebări candidatului. (art. 19, alin. 3-6 din Hotărârea CSM nr. 193/2006).

Odată emis avizul CSM, ministrul Justiției poate trimite propunerea președintelui României. Propunerea trebuie să fie în mod obligatoriu însoțită de avizul CSM.

Președintele României poate să accepte propunerea și să emită decretul de numire în funcție sau poate să refuze numirea. În cazul refuzului, acesta trebuie anunțat public și trebuie să conțină o motivare detaliată.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰