Video Cum îți schimbă alimentația felul în care gândești și te simți. Tinerii, cea mai vulnerabilă categorie
"Eşti ceea ce mănânci", o expresie pe care o folosim mai mult ca pe o simplă figură de stil, se dovedeşte a fi cât se poate de adevărată. Studiile recente ne confirmă: farfuria noastră este, de fapt, un fel de telecomandă pentru starea noastră de spirit. Dacă te simţi epuizat după o masă copioasă sau fericit după un desert foarte dulce, nu e doar o percepţie subiectivă. Este ştiinţă, iar totul stă de fapt în aşa numitul "al doilea creier" din organism - sistemul digestiv. Aici se produce de fapt cea mai mare parte din serotonină, hormonul fericirii, sau... din contră, cortizolul, adică stresul. Iar efectele se duc mult mai departe: până şi anxietatea sau chiar depresia sunt strâns legate de alimentaţie. Alegerile nu sunt simple, mai ales printre rafturile ticsite de alimente ultra-procesate, dar sunt esenţiale. Explicaţiile, într-un material Observator 16!
"Mâncam foarte multe chestii comandate și eram obosită orice aş fi făcut. Nu aveam chef să ies cu prietenii, să fac activități fizice, să socializez în mare parte. Eram așa, eu în bula mea. Simțeam cum se scurge energia din mine și-am zis că nu e ceea ce trebuie", a povestit Iulia Chiţaru pentru Observator 16.
Aşa a ajuns Iulia, la 28 de ani, să-şi schimbe cu totul stilul de viaţă. A început cu alimentaţia, cea mai importantă de altfel. Tânăra a renunţat la alimentele procesate şi, de jumătate de an, a intrat în tabăra celor care mănâncă sănătos.
"Mănânc doar gătit în casă, nimic fast food, și sunt foarte atentă pentru că am văzut că te ajută foarte mult pe partea asta de energie, pe plan fizic pentru că arăți mult mai bine. Nu este deloc zahăr în alimentaţia mea, fără prea multe condimente, dar pentru mine funcționează foarte bine. Mănânc destul de calculat și destul de proteic", a mai spus Iulia.
Legătura directă dintre alimentație și creier
"De multe ori ne gândim la alimentație doar în termeni de ingrediente sau calorii, dar studiile demonstrează de fapt că miza e mult mai mare și ce punem în farfurie ajunge să influențeze direct modul în care creierul funcționează, iar efectele se văd atât fizic, cât și emoțional", transmite Ana Maria Munteanu pentru Observator 16.
Practic, o analiză a 19 studii făcute de o universitate din Marea Britanie arată că nu doar corpul nostru suferă atunci când mâncăm mult şi prost, ci şi psihicul. Dovadă stau obiceiurile alimentare deloc sănătoase asociate tot mai des cu simptome de depresie şi anxietate.
"Apar deficite, de exemplu, de activitate, adică fie creierul nu mai ajunge la capacitatea lui optimă de funcționare, merge mai lent în anumite zone și nu are necesarul pentru a produce stările optime mai departe, sau din contră, este foarte agitat, foarte reactiv, persoana ușor de iritat, agitată, nervoasă", a explicat Daria Ionescu-Caibulea, terapeut Neurofeedback Plus și Longevity Map.
De ce sunt tinerii cei mai vulnerabili
Cei mai vulnerabili sunt adolescenţii şi tinerii până în 25 de ani, tocmai pentru că zonele creierului responsabile de control şi emoţii nu sunt complet dezvoltate. Nutriţioniştii explică: ceea ce mâncăm contează mai mult decât credem pentru că între creier şi intestine există o strânsă legătură. Şi o nouă ramură ştiinţifică: psihiatrie nutriţională.
"Felul în care interacționăm cu oamenii, felul în care reacționăm, felul în care ne bucurăm sau suntem triști are legătură cu ceea ce mâncăm. De câte ori mâncăm ceva foarte gustos, asta înseamnă gras, crispy, un pic crocant, cu mai multă sare, cu un pic de glutamat de sodiu, crește serotonina, doar că o crește pe o perioadă foarte scurtă. Şi apoi apare acea scădere foarte bruscă", a subliniat Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist.
Când trebuie să ne uităm mai atent la ce mâncăm
"Nu ne lipsește ceva anume, dar nu suntem bine emoțional, atunci trebuie să căutăm în farfurie. Să nu căutăm soluții în tot ce este glossy și tot ce este instagramabil. Să mâncăm ce e aproape de casă, adică în loc de sirop de agave, haideți să mâncăm miere. Mierea dă confort. Poate nu avem toți avocado, dar avem o lingurã de ulei de măsline, 5-6 nuci, o mânã de migdale", mai spune medicul nutriţionist.
"Are legătură și cu stima de sine că am trecut și prin chestia asta, când am fost disciplinată și mâncam bine, eram mulțumită de mine, eram fericită că pot să fac, că mă bucurăm pentru mine și îmi aducea o bucurie", a precizat o tânără.
"Depinde de situație. Acum sunt, de exemplu, în post. Și mă simt destul de bine. Ca bărbat îți crește testosteronul și ești mult mai motivat să faci tot. Dar, de obicei, când mănânc fast food, în afară de dureri de burtă, nu primesc absolut nimic", a adăugat o altă persoană.
Terapiile care vin în completarea stilului de viață
Aşa au apărut şi terapii axate pe tratament pentru creier.
"Fie că vorbim de Neurofeedback Plus, fie ca vorbim Longevity Map, orice fel de terapie am urma este foarte important să ne ajustăm și stilul de viață, pentru că sunt complementare. Aici vorbim despre anumite jocuri, de exemplu, la care persoana doar privește relaxată timp în care este conectată la o cască ca aceasta, care doar înregistrează activitatea electrică a creierului. Vedem toate ariile cu disfuncții", a declarat Daria Ionescu Caibulea.
O astfel de şedinţă costă 300 de lei, însă înainte este nevoie de un set complet de analize care poate ajunge până la 3.000 de lei.
Din păcate, deşi 70% dintre români susţin că își doresc o alimentație sănătoasă, doar 13% reuşesc să se şi ţină de ea. Preţurile tot mai mari şi lipsa de timp sunt principalele obstacole.
Concluzia e că nu există o rețetă simplă pentru starea noastră de bine, dar specialiștii spun că primul pas poate fi chiar în farfurie. Pentru că, uneori, nu doar gândurile ne apasă, ci și ceea ce alegem să mâncăm.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
