CUTREMUR în Vrancea. CRONOLOGIA celor mai puternice seisme produse în România în ultimii ani (FOTO, VIDEO)

Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și 4000 de răniti, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, numărul victimelor nu a fost, insă, niciodată cunoscut cu exactitate, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.  

Seismul a fost resimțit și în București, unde a provocat moartea a aproximativ 300 de oameni, majoritatea din cauza prăbusirii blocului Carlton, structură cu 8 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Multe alte blocuri din București au fost considerabil deteriorate.   

După cutremur, Asociația Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat, ajungând la concluzia că normele de calcul pentru construcția clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic.  

În România s-au produs, după cutremurul din 4 martie 1977, un număr de 12 seisme cu magnitudinea peste 5, penultimul în noiembrie 2014, în timp ce, în ultimii doi ani, au avut loc 24 de seisme cu magnitudine mai mare de 4.

4 martie 1977: Un cutremur cu magnitudinea 7,2 s-a soldat cu 1.570 de morţi, dintre care 1.391 în Bucureşti.

În București, peste 33 de clădiri și blocuri înalte s-au prăbușit. Orașul Zimnicea a fost distrus în totalitate, fiind reconstruit din temelii. 

Nicolae Ceaușescu, aflat în vizită în Nigeria în seară producerii cutremurului, a decis instituirea stării de necesitatea în întreagă țara. În zilele următoare, el a ieșit adesea pe străzile Capitalei, încercând să calmeze populația și a cerut ferm că operațiunile de căutare și salvare a victimelor să fie prelungite peste termenul considerat limită pentru supraviețuire. 

INFORMARESetările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această zonă. E necesar să accepți cookie-urile social media pentru afisarea acestui tip de conținut. Modifică setările

După cutremurul din 1977, în ţara noastră s-au înregistrat 12 cutremure cu magnitudine peste 5.

În 13 noiembrie 1981, în vecinătatea oraşului Tulcea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5,1. Un alt seism, cu magnitudinea 7,1, a avut loc la 30 august 1986, în zona seismică Vrancea.

În 30 mai 1990, tot în zona Vrancea, s-a produs un cutremur cu magnitudinea 6,9, urmat, la o zi, de un alt seism, cu magnitudinea 6,4.

Două cutremure cu magnitudine peste 5 s-au petrecut în iulie 1991, unul pe 12 iulie, cu magnitudinea 5,7, în judeţul Timiş, iar celălalt pe 18 iulie, cu magnitudinea 5,5, în zona Herculane.

Pe 2 decembrie 1991, tot în judeţul Timiş s-a produs un seism cu magnitudinea 5,6. În 27 octombrie 2004, în zona Vrancea, a avut loc un seism cu magnitudinea 6, iar pe 7 mai 2008 s-a produs un cutremur cu magnitudine 5,4 în Marea Neagră.

În 6 octombrie 2013, în zona Vrancea s-a produs un seism cu magnitudinea 5,5, iar în 22 noiembrie 2014 a avut loc, în aceeaşi zonă, un seism cu magnitudinea 5,7.

În ultimii doi ani, în România au avut loc 24 de cutremure cu magnitudine peste 4. Cutremurul de 5,3 produs sâmbătă noaptea în zona Vrancea este al treilea cu magnitudine peste 4, din luna septembrie.

Pe 8 septembrie s-a produs un seism cu magnitudinea 4,1, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 139 de kilometri, iar pe 1 septembrie s-a înregistrat un alt seism, de 4,3, tot în zona Vrancea, la 143 de kilometri adâncime.

În 4 august a fost un cutremur cu magnitudinea de 4,4 în judeţul Buzău, la o adâncime de 138 de kilometri.

Cu patru luni înainte, pe 18 martie 2016 s-a produs un alt seism, de 4,1 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri. La 1 martie a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 66 de kilometri.

În 7 ianuarie 2016 a fost un seism cu magnitudinea de 4,1 în judeţul Buzău, la o adâncime de 117 kilometri.

Un cutremur de 4,2 s-a produs pe 29 decembrie 2015, în zona seismică Făgăraş-Câmpulung, judeţul Vâlcea, la o adâncime de doi kilometri, iar pe 16 decembrie 2015 a fost un seism cu magnitudinea de 4,1, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 138 km.

Pe 29 noiembrie 2015 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,4 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 125 km, în timp ce 7 octombrie s-a înregistrat un seism cu o magnitudine identică, în aceeaşi zonă şi la o adâncime asemănătoare, 150 de kilometri.

Cu două luni înainte, pe 29 septembrie 2015 a avut loc un seism cu magnitudinea de 4,1 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 121 km.

În 14 iulie 2015 s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,2 în judeţul Buzău, la o adâncime de 147 km, în timp ce în 5 iulie s-a petrecut un cutremur cu magnitudinea 4 în judeţul Vrancea, la o adâncime de 132 de kilometri.

Pe 30 iunie 2015 s-a înregistrat un cutremur cu magnitudinea 4 , în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 21 de kilometri, în timp ce pe 29 martie s-a produs cel mai mare cutremur din 2015, cu o magnitudine de 4,9. Seismul, care s-a resimţit şi la Bucureşti, a avut loc tot în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 141 de kilometri.

Pe 16 martie 2015 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,6 în judeţul Buzău, la o adâncime de 115 kilometri, de asemenea resimţit şi la Bucureşti.

În 27 februarie 2015 s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,2, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 129 kilometri, iar pe 21 februarie 2015 a fost un seism de aceeaşi magnitudine, în aceeaşi zonă, la o adâncime de 143 kilometri.

În ianuarie 2015 s-au produs cinci seisme cu magnitudine peste patru: la 24 ianuarie, un cutremur cu magnitudinea de 4,6 , în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 100 km; la 14 ianuarie un seism cu magnitudinea 4,1 în judeţul Buzău, la o adâncime de 145 kilometri; în 12 ianuarie 2015 - un cutremur cu magnitudinea 4,1, în zona Vrancea, la o adâncime de 17 kilometri; în 4 ianuarie - un seism cu magnitudinea 4,3 grade, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, iar la 3 ianuarie 2015 - un seism de 4,2 în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 70 de kilometri.

Sursa: News.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰