Video Dan Dungaciu: "România are cea mai mare provocare de securitate în faţă de la căderea comunismului"
Două drone ruseşti au căzut azi noapte pe teritoriul României, la câţiva kilometri de Galaţi. Aparatele de zbor, folosite pentru a lovi porturile ucrainene de la Dunăre, aveau explozibil şi au detonat la impact. Atacul a avut loc în ziua în care Putin şi Trump au avut primele discuţii despre pace, fără Ucraina, dar şi fără vreun lider european, lucru care a provocat îngrijorări în rândul statelor NATO.
Atacul cu drone ruseşti asupra Ucrainei a avut loc lângă linia graniţei, aproape de Galaţi. În toiul nopţii, oamenii au fost treziţi din somn de bubuiturile puternice. Armata a identificat două zone de impact pe un câmp. Nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale. Pe timpul zilei, militarii au găsit fragmentele unor aparate de tip Geran, cu explozibil, care au fost distruse la impactul cu solul. Şi în Republica Moldova a fost o alertă similară.
În 2024, Rusia a cheltuit pentru armată echivalentul a 146 miliarde de dolari
Este cel mai puternic atac al Rusiei la graniţa Ucrainei cu România din acest an şi vine chiar în ziua în care Vladimir Putin şi Donald Trump au început discuţiile pentru o eventuală pace. În acelaşi timp, la Bruxelles, miniştrii apărării din ţările membre NATO discută despre majorarea bugetelor, la cererea insistentă a SUA. "Preşedintele a spus că 2% din PIB pentru apărare nu sunt suficienţi şi vom cere o creştere până la 5%. Aceasta este investiţia necesară a ţărilor NATO pentru a putea contracara ameninţările din viitor", a declarat Pete Hegseth, Secretarul Apărării americane.
Cheltuielie militare ale Rusiei le-au depăşit pe cele ale tuturor statelor europene combinate, arată un raport. În 2024, Rusia a cheltuit pentru armată echivalentul a 146 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 6,7% din PIB. În acelaşi interval, toate ţările europene, au cheltuit pentru apărare 457 de miliarde de dolari. Doar că Rusia se bazează, în mare parte, pe producţia proprie, iar preţurile pentru echipamentele militare sunt mult mai mici faţă de piaţa internaţională. Echivalând preţurile, în funcţie de puterea de cumpărare, Rusia ar ajunge la cheltuieli în valoare de 461 de miliarde de dolari, adică mai mult decât toate ţările europene la un loc. Banii s-au dus în special pe muniţie nouă (adică rachete, cartuşe, bombe), dar şi pe vehicule blindate – tancuri şi transportoare, drone şi angajarea a sute de mii de soldaţi.
Cu o zi în urmă, acelaşi şef al Pentagonului le dădea fiori aliaţilor spunând că securitatea Europei nu mai este o prioritate pentru Donald Trump. Iar primul pas a fost făcut deja. La masa negocierilor de pace, ţările europene nu au primit nicio invitaţie. Şi analiştii militari spun că incheierea războiului va fi discutată doar între SUA şi Rusia. "În timpul mandatului lui Donald Trump, 4 ani, e foarte puţin probabil că ruşii să atace din nou, cel puţin cât discută Trump cu Putin. România trebuie să-şi gândească viitorul pe următorii patru ani. România are cea mai mare provocare de securitate în faţa ei de la căderea comunismului, asta va fi sarcina generaţiei politice de astăzi", a declarat Dan Dungaciu, analist politico-militar.
Şi scenariul retragerii americanilor din România devine unul posibil. Inclusiv dezactivarea scutului antiracheta de la Deveselu, o dorinţă mai veche a lui Putin. "Nu cumva România intră în aceste garanţii de siguranţă pe care trebuie să oferim Rusiei? Retragerea forţelor americane, poate regândirea scutului de la Deveselu, poate o redistribuire a forţelor NATO pt întregul flanc estic. Iată că da", a declarat Cristian Barbu, analist militar. În acelaşi context, premierul Marii Britanii, Keir Starmer le-a transmis tuturor aliaţilor că sprijinul pentru Ucraina nu va înceta.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
