Video Droguri ascunse în jeleuri, acadele și băuturi. Cum arată noile metode folosite de traficanți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Atenţie la ce primiţi de la necunoscuţi, în cluburi sau la petreceri. Drogurile pot fi ascunse chiar în alimente şi băuturi, iar astfel de cazuri ajung tot mai des în laboratoarele de analiză. Este una dintre metodele prin care traficanţii încearcă să-şi vândă marfa fără să atragă atenţia. Iar riscul este cu atât mai mare când substanţele sunt ingerate, avertizează specialiştii. În acelaşi timp, şi capturile de droguri au explodat: s-au triplat într-un singur an.
Chimiştii trag un semnal de alarmă şi spun că au de-a face tot mai des cu droguri ascunse în alimente sau băuturi. Majoritatea sunt comandate online, de pe site-uri din afara României. Substanțele psihoactive vin în forme din ce în ce mai atractive, în special pentru tineri: jeleuri, acadele, gume sau chiar țigări electronice.
"Prin aspect și etichetă, pot crea o impresie de siguranță, dar, în urma analizelor, constatăm că acestea pot conține și alte substanțe decât cele menționate pe etichetă. Avem inclusiv canabinoizi care nu sunt indicați", a afirmat un chimist.
În spatele etichetelor frumos colorate se ascunde un pericol uriaş: vorbim de intoxicaţii care pot duce chiar şi la moartea celui care consumă substanţele interzise.
"Efectul, fiind administrate prin ingerare, este întarziat comparativ cu cel al THC-ului. Fiind întârziat, au impresia că nu şi-au făcut efectul şi mai iau... şi chiar au fost raportate cazuri de intoxicaţie", a completat chimistul.
Cum sunt identificate drogurile în laboratoarele Poliției Române
Şapte laboratoare de identificare a drogurilor are Poliţia Română în toată ţara.
În momentul în care substanțele interzise ajung în laborator, mai întâi sunt cântărite. Abia apoi vine partea cea mai grea. Identificarea drogurilor. Doar de-a lungul anului trecut, chimiştii clandestini au inventat 50 de substanţe psihoactive noi. Ca să vă faceţi o idee, Agenţia Europeană Anti-Drog urmăreşte nu mai puţin de 1000 de substanţe periculoase.
"Proba de faţă este o probă de canabis. O influorescenţă de canabis. Extrasul va fi introdus într-o fiolă specială pentru determinarea analizei", a explicat chimistul.
Identificarea drogurilor poate dura de la 20 de minute până la ore întregi, în funcţie de cât de ingenioase sunt metodele folosite de traficanţi pentru a le crea.
"Avem ciupercile din specia Psilocybe. Alcaloizii principali din aceste ciuperci care au efecte psihoactive sunt psilocina și psilocibina. Sunt substanțe incriminate. Sunt dezvoltate pe substraturi speciale. Sunt injectate cu spori de ciuperci și se așteaptă până când acestea sunt dezvoltate", a spus chimistul.
Laboratoarele funcţionează non-stop, iar chimiştii sunt ajutaţi de echipamente de ultimă oră. Dar chiar şi aşa, cu greu pot ţine pasul cu inventivitatea traficanţilor.
"În partea asta are loc separarea componenţilor dintr-un amestec prezenţi într-o probă, iar în partea asta are loc identificarea", a conchis chimistul.
Şi dealerii sunt tot mai greu de prins.
"Încearcă să li se piardă urma, să nu se întâlnească niciodată cu un consumator şi apelează la metoda dead drop", a afirmat Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt Poliţia Română.
Dar şi la capitolul acesta sunt veşti bune.
"Dacă acum doi ani vorbeam de o tonă capturată într-un singur an, anul trecut au fost trei tone și, așa cum o arată și acțiunile recente, vorbim de capturi de zeci de kilograme de droguri", a conchis Bogdan Ghebaur.
O dată identificate, stupefiantele sunt duse în depozitele de corpuri delicte şi apoi sunt distruse. În topul celor mai consumate droguri la noi în ţară, canabisul ocupă primul loc, urmat de etnobotanice. Cocaina închide podiumul.
