Video Hanul Solacolu nu mai este pericol public. Monumentul istoric ar urma să fie centru cultural
Hanul Solacolu, unul dintre cele mai vechi monumente istorice din oraş, nu mai este un pericol public. Lucrările de punere în siguranţă sunt gata. Constructorul a scos de aici mii de tone de gunoi. Lucrările de până acum au costat 5 milioane de lei însă consolidarea nu va începe prea curând. Municipalitatea caută soluţii de finanţare şi speră să demareze alte lucrări în 2028. Hanul ar putea fi redeschis peste 6 ani.
Hanul Solacolu devenise groapa de gunoi din centrul Capitalei şi pericolul cu bulină roşie de pe Calea Moşilor.
Hanul are o suprafaţă construită de 2.000 mp în această curte ce măsoară 3.000 de metri pătrati. În primele 6 luni constructorul a scos de aici 3.000 de tone de moloz si gunoi.
Constructorul a pus în siguranţă toată structura rămasă în picioare. Lucrările au început cu fostele pivniţe.
În subsolul hanului negustorii depozitau pe vremuri marfa. Când constructorul a ajuns aici nu a putut intra pentru că gunoiul era până la tavan. Acum subsolul este pus în siguranţă cu zeci de stâlpi de rezistenţă.
"Cea mai mare provocare au fost lucrările de sprijinire a elementelor de construcţie, de rezistenţă.
650 de prefabricate pentru fundaţia confecţiei metalice, 200 de tone de profile laminate" a declarat Sorin Nicolaescu, şef de şantier.
Chiar şi aşa infiltraţiile au reapărut.
Constructorul a păstrat cărămida originală, veche de 160 de ani, la fel şi decorurile de pe faţadă care urmează să fie refăcute odată ce va începe consolidarea. Însă şantierul s ar putea deschide cel mai devreme în 2028.
"Hanul rămâne în conservare în toată această perioadă. Urmează etapa de proiectare după care, în funcţie de finanţările pe care le vom putea atrage, vom intra efectiv în execuţia lucrărilor", a declarat Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS.
Localnic: Vrem să vedem ceva frumos. Va arăta exact cum era în perioada interbelică.
Localnic: Avem şi un hotel aici si vin tot felul de străini, o să vadă ceva frumos. Deocamdată nu au ce să vadă.
Povestea construcţiei începe în 1860 când hanul era locul unde se produceau paste făinoase.
În perioada comunistă a fost naţionalizat iar după 1990 moştenitorii au obţinut clădirea. Tot atunci a fost ocupată de oamenii străzii.
În 2020, primăria Capitalei a decis exproprierea construcţiei pentru reparaţii şi a cumpărat clădirea de la moştenitori cu 850.000 de euro. Trei ani mai târziu au început lucrările de punere în siguranţă, care au costat 5 milioane de lei. După consolidare un concurs internaţional de soluţii va stabili ce utilitate va avea hanul Solacolu. Cel mai probabil centru cultural.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
