Interviu cu purtătorul de cuvânt al SRI. Cum sunt recrutați români pentru sabotaje plătite de Rusia
Rusia poate recruta persoane vulnerabile prin intermediul rețelelor sociale pentru a comite acte de sabotaj în România, inclusiv asupra infrastructurii energetice, a obiectivelor militare sau industriale. Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, a explicat, într-un interviu acordat Antena 3 CNN, cum funcționează aceste rețele, cine sunt persoanele recrutate și cum încearcă serviciile de informații să prevină asemenea atacuri.
Ce înseamnă un sabotaj din partea Federației Ruse?
Ovidiu Marincea: Este acea acțiune ostilă, organizată sau coordonată în favoarea Federației Ruse, cu scopul de a distruge sau a perturba anumite obiective sau activități care pot afecta securitatea națională. Concret, o infrastructură energetică din România, un un obiectiv militar sau un obiectiv industrial pot fi afectate de aceste acte de de sabotaj. Face parte din acțiunile hibride ale Federației Ruse pe care le-a demarat odată cu invazia din Ucraina.
Cum se poate derula o activitate de sabotaj în România?
Ovidiu Marincea: Acțiunile de sabotaj, ca parte a războiului hibrid, pot începe printr-o simplă solicitare pe o rețea socială, prin care i se oferă unui cetățean o sumă de bani, în general, mult mai mare față de cerință.
Cum arată cetățeanul ăsta? Cetățeanul ăsta?
Ovidiu Marincea: Este un cetățean vulnerabil, în general, este un cetățean care are probleme cu banii sau care are probleme de ordin penal sau care este exclus din societate, din grupuri, din grupurile sociale din care face parte. Și atunci această vulnerabilitate este exploatată la maximum de coordonatori. Atât de atent să fii, trebuie să fii foarte atent pentru a-ți alege cu precizie pe cineva care-și poate duce la bun sfârșit o astfel de acțiune. Nu vă imaginați că cei care efectuează acte de sabotaj sunt un fel de James Bond sau de spioni foarte bine trăinuiți? După cum ați putut vedea, din cazurile pe care Serviciul Român de Informații le-a făcut publice începând cu 2024 încoace, și noi am făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România. Puteți observa că cei care le-au executat sunt niște persoane utilizate într-un scop foarte bine, precis și coordonate.
Cum sunt recrutați oamenii
Și cum merge treaba asta mai departe?
Ovidiu Marincea: Revenind, ca și în toate celelalte state, pentru că nu vorbim doar de România, sunt coordonate. Toate aceste activități pot începe de la documentarea anumitor obiective militare, solicitări, cum spuneam, care par ușoare pentru o sumă consistentă de bani, să mergi și să documentezi, să faci niște fotografii. Nu în ultimul rând, prin recrutarea de agenți din alte state, din state proxi, Federația Rusă își ascunde originea acțiunii de sabotaj a atacului. Adică, cu alte cuvinte, Federația Rusă poate da vina pe alte state, ceea ce s-a și întâmplat.
Dacă România poate fi, poate fi atacată sub steag fals, până la urmă, acest stat poate fi, în general, atacat sub un steag fals, mai ales în această, în acest război hibrid, în care un cetățean dintr-un stat poate coordona de la distanță, printr-un proxi, un cetățean al altui stat și activitatea să se desfășoare în în al 3-lea stat, iar acțiunea de sabotaj să fie pusă în practică de cineva care nici măcar nu știe cine este comanditarul adevărat, pentru că atâta rău, multe persoane proxi la care suntem. Este un moment dificil și foarte complicat și într-o dinamică accentuată, în care toate autoritățile statelor europene și inclusiv și noi, Serviciul Român de Informații, trebuie să ne adaptăm, iar voi aveți niște oameni care se ocupă de lucrul ăsta.
Cum sunt prevenite acțiunile de sabotaj
Avem niște oameni care se ocupă și de lucrul acesta. Da? Cum acționează SRI-ul pentru acțiunile de sabotaj și pentru a preveni acțiunile de sabotaj?
Ovidiu Marincea: Până la urmă, Serviciul Român de Informații urmărește să identifice aceste amenințări într-o fază incipientă, cât mai devreme, pentru a putea descoperi cine coordonează, care sunt țintele vizate, ce persoane proxi din alte state sau cetățeni români pot fi angrenați în această activitate de sabotaj. Însă toate aceste lucruri nu le putem face singuri, pentru că sabotajul este o activitate a Federației Ruse transfrontalieră, așa cum explicam mai devreme, se pot folosi, se coordonează din Federația Rusă. Un cetățean dintr-un alt stat este coordonatorul unui proxi, care, cetățeanul proxi contactează un cetățean din România, s-au aflat pe teritoriul României și este foarte greu de atribuit. Dar tocmai rolul Serviciului Român de Informații este, pe de o parte, să prevină astfel de activități și, pe de altă parte, Serviciul Român de Informații, împreună cu toate celelalte servicii omoloage și cu instituțiile din plan intern, DIICOT, Mapnmai să identifice rapid autorii și să îi dea pe mâna justiție.
Care e cea mai mare provocare pentru SRI în următorii ani?
Ovidiu Marincea: Cred că cea mai mare provocare a SRI-ului este faptul că astăzi o amenințare poate trece granița printr-un telefon, poate fi coordonată simultan din trei state și poate fi pusă în practică de niște persoane care nici măcar nu știu cine este comanditarul lor. într-o astfel de dinamică, activitatea serviciilor de informații, în general, și activitatea Serviciului Român de Informații este pusă la grea încercare.
Vă e frică de Rusia?
Ovidiu Marincea: Frica presupune, în esență, lipsa de cunoaștere sau incertitudine cu privire la capacitatea de a face, nu știu, de a face față unei amenințări. Astăzi a devenit evident că Rusia derulează activități pe multiple domenii care îngrijorează nu doar statul român, ci întreaga Europă, întreaga, întreaga comunitate euroatlantică. Dacă vecinii ucrainieni se confruntă cu o amenințare militară directă, noi, în interiorul granițelor NATO, asistăm la provocări dinspre toate celelalte instrumente non-militare, cunoscute drept hibride în limbajul uzual. Deci, revin și subliniez: frica este direct proporțională cu lipsa cunoașterii și cu lipsa viziunii ori a resurselor, iar serviciul nu se regăsește nicio instanță dintre cele pe care tocmai le-am menționat. Nu ne lipsește cunoașterea, nu ne lipsește viziunea. Cooperăm activ și ne coordonăm atât la nivel național și partenerial, sub o viziune comună, iar din perspectiva resurselor vă asigurăm că alocăm tot ceea ce este necesar pentru a ne îndeplini misiunea. Mesajul meu final ar fi nu frică nu ne este, însă suntem preocupați și privim cu responsabilitate escaladările pe care Rusia le realizează recent.
