Video Judeţul din România care oferă 20 de milioane de lei comunelor care se unesc
Din Timiş vine, în premieră, un proiect pilot de reformă administrativă. Nu cu forţa, nu prin Hotărâre de Guvern, ci pe principiul "cine vrea, primeşte". Consiliul Judeţean pune pe masă un stimulent financiar de până la 20 de milioane de lei pentru comunele care aleg să fuzioneze de bunăvoie. Practic, mai mult decat bugetul pe un an. Miza? Mai puţine cheltuieli administrative, mai multe investiţii în drumuri, reţele de apă şi canalizare, gaz sau şcoli. Dacă se dovedeşte un succes, proiectul poate fi extins la nivel naţional, iar bani suplimentari poate da şi Guvernul.
Timișul propune un experiment de reformă: bani mai mulți pentru comune mai puține, dacă acestea decid să se unească de bunăvoie.
În Timiș reforma administrativă se joacă strategic. Consiliul Județean mută primul pion și pune pe masă un stimulent financiar consistent pentru comunele care aleg să fuzioneze. Dar, ca în șah, fiecare piesă contează, iar o mutare greșită e scumpă Pentru unii primari este o oportunitate. La alții, însă, poate apărea riscul de a pierde piese importante.
20 de milioane de lei pentru comunele care fuzionează
Comunele care aleg, de bunăvoie, să fuzioneze vor primi un sprijin financiar între 10 și 20 de milioane de lei din partea Consiliului Județean Timiș, în funcție de numărul de locuitori. Fondurile vor fi alocate exclusiv pentru investiții în dezvoltare.
"Beneficiile sunt extrem de importante, pe de-o parte banii pe care îi dăm noi, pe de altă parte banii pe care îi dă județul, alegi cu cine te comasezi și în al treilea rând, fondurile europene nu se alocă localităților foarte mici’ aproape niciodată, pe nicio axă de finanțare. Comune sub 2000 de locuitori nu au avut acces la fonduri europene nici pe canalizare, nici pe apă, pentru că ei spun că nu este randament economic", a explicat Alfred Simonis, preşedinte CJ Timiş.
Edilii, însă, sunt reticenți dacă e vorba de comunele pe care le conduc. Le e teamă să nu piardă puterea de decizie şi identitatea locală. Deși, dacă e vorba de a se uni cu o comună mai mică, parcă nu ar spune nu. Banii primiţi de la CJ ar fi cam cât bugetul pe un an.
"Am putea lua în calcul să avem o colaborare sau o comasare cu comuna Bazoș. Clar, ne putem bucura de acești bănuți, dar trebuie să vedem ce consecințe vor avea", a transmis Cosmin Chira, primarul comunei Remetea Mare.
Momentul deciziei: înainte sau după alegeri
Dar reorganizarea ridică și o altă întrebare: când și cum se face? Pentru că momentul poate conta la fel de mult ca decizia în sine, iar mulţi edili ar vrea înainte de alegerile locale.
Bazoș e o comuna mică, dar ambițioasă. Se consideră un dormitor al Timişoarei, are avânt imobiliar și nu vrea să îşi schimbe starea civilă.
"Ne dezvoltăm natural, ceea ce e mult mai important decât o dezvoltare cu bani, dar haotică. Nu ne dorim o dezvoltare cu alte comune sau o corelare administrativă pentru că viitorul ne aparține nouă. Nu, în mod cert nu, nu ne dorim comasarea cu nicio altă comună", a precizat Ionuţ Luda, viceprimarul comunei Bucovăţ.
Tot în acest caz, CJ Timiș propune și înființarea unui fond național care să completeze sprijinul financiar oferit de județ - un program dedicat exclusiv localităților care aleg de bunăvoie să se comaseze, similar investițiilor prin "Anghel Saligny". Iar pentru cele care fac pasul acum, ar exista și o garanție: să nu mai fie incluse ulterior într-o eventuală reorganizare administrativă impusă la nivel național.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
