Libertatea presei în România. Ce arată raportul Comisiei Europene: capitolul crucial unde "nu s-au înregistrat progrese"

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) este singura autoritate de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale. Misiunea şi componenţa autorităţii de reglementare în domeniul mass-media sunt stabilite în Legea audiovizualului. Organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Televiziune este reglementată de Legea 41/1994. 

Raportul Comisiei Europene despre CNA 

"Funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) se aşteaptă să fie îmbunătăţite prin actualizarea sistemelor sale tehnologice. CNA este garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale şi trebuie să asigure respectarea exprimării pluraliste a ideilor şi opiniilor în cadrul conţinutului serviciilor media audiovizuale. Legea audiovizualului prevede că activitatea Consiliului să fie finanţată de la bugetul de stat. CNA preconizează că sistemele sale tehnologice actualizate până la sfârşitul anului 2024, ceea ce ar ajuta-o în acţiunile de punere în aplicare", se arată în raportul Comisiei.

Potrivit acesteia, CNA este împuternicit să monitorizeze conţinutul editorial al radiodifuzorilor şi să ia măsuri în caz de încălcări ale deciziilor. În 2022, aceasta a constatat 63 de presiuni şi 52 de amenzi pentru "încălcarea dispoziţiilor privind asigurarea informării corecte şi a pluralismului". Opiniile părţilor interesate cu privire la activitatea CNA diferă. Activitatea privind legislaţia secundară pe care CNA o desfăşoară din 2022, este în curs de desfăşurare, iar calendarul exact nu este încă disponibil, relatează news.ro.

"Deşi informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine, în ultimă instanţă, companiile media din afara sectorului audiovizual. Problemele privind transparenţa proprietăţii mass-media menţionate în Raportul 2023 privind statul de drept rămân", constată Comisia Europeană. 

Prin lege, toate persoanele juridice care deţin o licenţă audiovizuală sunt obligate să facă publice unele informaţii de bază cu privire la statutul şi proprietatea postului de televiziune.

Conform raportului, "CNA a publicat informaţii privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale, dar nu există încă reglementări specifice privind transparenţa şi concentrarea în afara celor care vizează media audiovizuale. Astfel, este încă dificil pentru publicul larg să să ştie cine deţine, în cele din urmă, companiile media din afara sectorului audiovizual".

Conform Media Pluralism Monitor, pluralitatea furnizorilor de media este în mare pericol (85%). Nu s-au înregistrat progrese în vederea consolidării independenţei editoriale a serviciilor publice de media. 

Sursa de ştiri în care românii au cea mai mare încredere

Raportul 2023 privind statul de drept a recomandat României să "consolideze normele şi mecanismele de consolidare a guvernanţei independente şi independenţa editorială a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene standardele privind mass-media de serviciu public".

Un proiect de lege din iunie 2021 pentru reformarea legii privind societăţile publice de radiodifuziune şi a companiilor de radio este încă în discuţie în Parlament şi nu există alte mecanisme de asigurare a independenţei serviciilor publice media adoptate. Sistemul de numire şi demitere a Consiliului de administraţie al serviciului public de radiodifuziune rămâne supus influenţei politice.

Conform unui Eurobarometru pe 2023, 43% dintre respondenţi din România aleg posturile publice de radio şi televiziune (inclusiv prezenţa lor online) ca sursă de ştiri în care au cea mai mare încredere. Cu toate acestea, TVR1, principalul canal al public, a atras doar 1,4% din audienţă în 2023, în scădere de la 2,1% în 2022, în comparaţie cu cea a canalelor private, a doua cea mai de încredere sursă pentru respondenţi (38%). Lipsa resurselor financiare adecvate pentru îndeplinirea misiunii lor de serviciu public este prezentată ca un motiv pentru care PSM are dificultăţi în a furniza conţinut relevant. Acest lucru este valabil în special pentru TVR: 80% din bugetul TVR îl reprezintă salariile, iar restul de 20% este insuficient pentru achiziţionarea sau producerea de conţinut informativ. 

Concluzia Comisiei este că în general, nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte recomandarea formulată în raportul din 2023 privind statul de drept. 

În ciuda unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Această finanţare, care a devenit o parte semnificativă din totalul pieţei de publicitate TV în România, afectează, de asemenea, mass-media online şi locale. 

Lipsa de transparenţă

Jurnaliştii relatează că unele partide politice au cheltuit aproximativ 39,3 milioane de lei (8 milioane de euro) în 2022 pe conţinutul audiovizual electoral prezentat publicului drept conţinut jurnalistic şi nu ca publicitate şi că o sumă similară sau mai mare ar fi fost cheltuită în 2023, în principal prin intermediul site-urilor web ale posturilor de televiziune.

Legea audiovizualului interzice sponsorizarea programelor de ştiri şi actualităţi, în timp ce codul de reglementare a conţinutului audiovizual interzice publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partidele politice, politicienii, mesajele politice, cu excepţia perioadelor de campanie electorală. Deşi CNA a impus amenzi pentru nerespectarea acestor reglementări, acestea nu par să aibă efect. 

Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale stabileşte principiul transparenţei veniturilor şi cheltuielilor şi prevede că cheltuielile legate de campaniile electorale trebuie să fie notificate Autorităţii Electorale Permanente. Părţile interesate raportează că unele partide politice implicate în această finanţare invocă clauzele de confidenţialitate din contractele comerciale pe care le încheie cu societăţi intermediare sau direct cu societăţi media pentru a nu dezvălui de ce direcţionează bani către aceste media. Potrivit părţilor interesate, proiectul de lege pentru reformarea legii privind finanţare a partidelor politice, aflat în curs de examinare în Parlament, nu ar rezolva lipsa de transparenţă cu privire la modul în care partidele politice direcţionează bani către mass-media. 

Potrivit raportului, nu au existat îmbunătăţiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informaţii.

Un proiect de lege menit să actualizeze legea privind libertatea de informare este încă în curs de aprobare. Părţile interesate îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că legea actuală nu este pusă în aplicare în mod eficient şi că protecţia datelor cu caracter personal este adesea folosită ca motiv general pentru a refuza accesul la documentelor. Unele partide politice au refuzat să se conformeze deciziilor instanţelor de a furniza date. 

Cazuri de jurnalişti ameninţaţi şi hărţuiţi

Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă şi presiunile comerciale şi politice asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor. Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor înregistrează 13 alerte active în total. 

România a răspuns la 12 alerte, iar progrese au fost înregistrate în două dintre acestea. Jurnaliştii relatează că procesele strategice împotriva participării publice (SLAPPs) rămân o problemă, deşi datele sunt puţine.

Presiunea comercială exercitată de proprietarii mass-media şi de agenţii de publicitate afectează, de asemenea, activitatea jurnaliştilor. Într-un caz implicând două instituţii media principale, aproape 100 de jurnalişti au confirmat acest tip de presiune editorială. 

CNA a emis un comunicat de presă în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de situaţia semnalată de jurnaliştii "asupra cărora angajatorii au exercitat presiuni pentru a elimina separarea dintre comercial şi editorial". Cazul a fost evidenţiat atât de asociaţiile naţionale, cât şi de cele internaţionale ale jurnaliştilor. Probleme similare afectează, fără îndoială, nivelul local, unde jurnaliştii se tem să nu-şi piardă locul de muncă dacă nu urmează direcţiile proprietarilor. 

Raportul a menţionat şi cazul jurnalistei Emilia Şercan. "În campania de defăimare împotriva unui jurnalist de investigaţie, menţionată în Raportul din 2023 privind statul de drept, Parchetul a închis ancheta în noiembrie 2023, argumentând că "infracţiunile" - inclusiv publicarea de fotografii private furate şi presupusa divulgare a probelor deţinute de poliţie - "nu erau prevăzute de legea penală". Organizaţiile internaţionale de presă au criticat această decizie, împotriva căreia jurnalistul a făcut apel".

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰