Salvatorul român care a mers în urma morţii la cele mai crâncene catastrofe din lume
Un salvator român este martorul celor mai crunte catastrofe care au lovit lumea în ultimii ani. Marius Dogeanu a luat parte la marile operațiuni internaționale de salvare în locurile unde natura a lovit nemilos.
la 05.04.2019, 10:45
Un salvator român este martorul celor mai crunte catastrofe care au lovit lumea în ultimii ani. Marius Dogeanu a luat parte la marile operațiuni internaționale de salvare în locurile unde natura a lovit nemilos. Colonelul IGSU a fost în zonele distruse de uraganul Matthew din Haiti, a văzut dezastrul provocat de taifunul Haiyan din Haiti, a adus alinare refugiaților sirieni din Iordania. Acum e în Mozambic, unde un ciclon a adus moarte.
Colonel Marius Dogeanu, șeful Serviciului Afaceri Europene din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Aşa se prezintă singurul român care e prezent de aproape 20 de ani la cele mai mari nenorociri de pe glob. E ofiţer de Protecţie Civilă şi acum este şeful echipei de experţi europeni trimiși în Mozambic pentru gestionarea efectelor devastatoare ale ciclonului Idai! Este a şasea misiune internațională la care ia parte.
Românul e într-o zonă de pe coasta Mozambicului, către Dondo. Spune că se află la 7263 de kilometri de casă, de România. Este în mijlocul haosului lăsat în urmă de ciclonul Idai.
E imaginea pe care n-o va uita prea curând, sau poate niciodată, colonelul Marius Dogeanu. Bilanţul efectelor ciclonului este cumplit. 400 de morţi. Două milioane de oameni care au nevoie de ajutor umanitar. Zeci de mii de case parţial sau complet distruse, 500.000 de hectare de teren cultivate compromise. Şi totuşi cei 4-5 copii se jucau.
Misiune în mijlocul dezastrului
Ofiţerul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Marius Dogeanu a ajuns în Mozambic la sfârşitul lui martie.
E singurul român detaşat în Mozambic şi coordonează echipa de experți europeni trimiși în Mozambic, pentru gestionarea efectelor devastatoare ale ciclonului Idai. O mare onoare şi o responsabilitate pe măsură.
Coordonator al echipei europene de protecție civilă
Fiind o misiune organizată și coordonata la nivel european - aranjamentele se fac de către Comisia Europeană, în coordonare cu Delegațiile UE din zonele afectate, autoritățile naționale din țările afectate.
Colonelul Marius Dogeanu spune că rolul principal al echipei europene de protecție civilă este de a asigura integrarea rapidă a asistenţei pe care statele membre o oferă.
”Au rămas doar cu ce aveau pe ei”
„De la la Matupo la Beira, transferul l-am facut cu avionul. La momentul în care noi am ajuns în Mozambic, drumul de la Maputo către Beira era încă blocat. A fost deschis la 3-4 zile după sosirea noastră. A fost o mare realizare, având în vedere că inițial se anunțase că aceasta acțiune va dura cel puțin două luni.
Pe măsură ce te apropii de Beira, din avion se dezvăluie o zona imensă devastată. Aş aprecia cel puţin jumătate din suprafața României). Așa ca, atunci când avionul se apropie de zona costieră Beira, peste tot vezi zone inundate, locuințe distruse total sau parțial, oricum majoritatea fără acoperiș. În momentul în care cobori din avion e umezeala ridicată şi un miros nu ușor de suportat. Sunt înregistrați oficial 501 morți, însă probabil cifra este mai mare având în vedere că este dificil de verificat în toate localitățile. Acesta este rezultatul direct al ciclonului. Sunt însă multe locuri unde nu s-a intervenit şi atunci umezeala şi căldura sufocantă (au fost zile cu peste 36 de grade Celsius) contribuie activ la procesul de putrefacție. Mai găsești din loc în loc cadavre de animale moarte...
În rest... vezi cum oamenii continuă să lupte pentru revenirea la condiții normale (care nu erau oricum sofisticate înaintea dezastrului) majoritatea nu aveau prea multe înainte, dar acum au rămas doar cu ce au pe ei. Sunt zone unde încă nu s-a reușit să se distribuie alimente, iar apa curată este problema majoră.
Sunt semne de epidemie de holeră. Azi-dimineață (n.r.: 1 aprilie 2019) se înregistrau 571 morți. Nu sunt confirmați cu holeră, deoarece cadavrele trebuie duse la un laborator care sa confirme şi deocamdată nu există o asemenea capacitate care sa proceseze atât de mult", descrie Dogeanu în detaliu primele imagini care încă i-au rămas pe retină după aterizarea în Mozambic.
”Școala nu avea acoperiș”
Dar dincolo de disperare, cadavre şi suferinţă, a găsit dorinţă.
Totul se face în cooperare cu autoritățile naționale, dar şi cu ONU. Atunci când există o urgenţă în afara spaţiului european, toate operaţiunile se desfăşoară sub umbrela Națiunilor Unite. Nu e deloc o muncă uşoară.
”Acceptă ajutorul nostru cu mândrie”
Practic, românul nostru gestionează şi coordonează tot ajutorul pe care Uniunea Europeană îl oferă sinistraţilor din Mozambic. Sunt morţi, sunt răniţi, oameni fără case, oameni în pericol de a se îmbolnavi, copii fără hrană, oameni care au nevoie de medicamente, apă infestată, munţi de mizerie... într-un cuvânt haos. Un haos în care oamenii vor să trăiască şi să-şi reia vieţile de la zero.
Un haos, în care reprezentanţii ţărilor care au trimis sprijin, misiunile umanitare şi voluntarii ONG-urilor trebuie să întindă mâini de ajutor ordonat şi coordonat. Sunt prezente organizaţii din toată lumea. Din Japonia, China, Australia, Brazilia, SUA sau Canada. Uniunea Europeană, prin Mecanismul de Protecţie Civilă, a trimis în zonele afectate staţii de purificare a apei, spitale mobile, ajutoare, echipamente, medicamente.
”Nu e simplu”
Colonelul Dogeanu a văzut moartea în Filipine, Sudanul de Sud, Haiti, Iordania, Kenya.
Cum arată o sticlă cu apă pentru sinistraţi?
Îi place teribil ceea ce face. Ştie că trebuie să ajute oameni şi mărturiseşte că niciodată n-a plecat în misiune cu inima strânsă.
”Noi, românii, nu suntem cu nimic mai prejos decât alții”
Despre munca sa, vorbește cu modestie.
De la suportul acordat în Iordania în 2012, pe timpul urgenţei create de fluxul imens de refugiaţi din Siria, Marius Dogeanu a ajuns un an mai târziu în Filipine, în urma taifunului Haiyan.
"Am vrut să mă fac aviator"
În noiembrie anul acesta împlineşte 47 de ani. S-a născut la Orşova şi a crescut la Piteşti. Din 1991 stă în Bucureşti. Când era mic visa să se facă aviator, doar că...
Aşa a ajuns ofiţer de protecţie civilă, această specializare apărând pentru protejarea populației împotriva atacurilor aeriene.
Acasă îl aşteaptă familia. Şi râde. În scris, şi pe e-mail, la peste 7.000 de kilometri de casa lui, de redacţia noastră. Şi scrie mai departe că soţia şi cele două fete s-au mai obişnuit.
„Încearcă cu greu să accepte aceste misiuni încă dificil de digerat după 20 de ani de căsătorie. Şi în mod evident, vin de fiecare dată întrebările: De ce eu mereu?, Când am de gând să mă liniştesc? Răspunsul meu intern: Pentru că chiar îmi place să fac asta! Ştii, nu? Încă nu?!”, mărturisește salvatorul.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰