Video Natura recucereşte Carpaţii. Culmile celei mai valoroase regiuni din estul Europei renasc
Munţii Carpaţi îşi schimbă peisajul şi de data această în bine. Zonele înalte ale celei mai valoroase regiuni naturale din Europa de Est au reînverzit, conform unui studiu al cercetatorilor de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Scăderea păşunatului la acea altitudine şi schimbările climatice sunt principalii responsabili pentru aceste schimbări.
"Harta reprezintă o intensitate a acestui fenomen de înverzire. În zonele în care nuanţa de verde e mai închisă înseamnă că acolo există porţiuni unde a avut loc o creştere substanţială a acestui substrat de arbuşti", explică specialiştii.
Sunt dovezile clare care au stat la baza studiului realizat de specialiştii Universităţii Babeş Bolyai şi care arată amploarea fenomenului de reînverzire a zonelor alpine din Carpaţi, aride până în urmă cu jumătate de secol.
"Este benefic din punct de vedere al revenirii peisajelor la forma lor mai apropiată de cea care exista probabil de milenii, sau de sute de ani", a declarat Dan Turtureanu, cercetător Universitatea Babeş-Bolyai Cluj.
Cele mai spectaculoase schimbări au fost observate pe versanții nordici, unde condițiile de umiditate și temperatură au favorizat acest lucru. Mai bine de jumătate din zonele situate la peste 1.500 de metri altitudine s-au înverzit puternic în ultimii 40 de ani, iar suprafeţele de arbuşti au contribuit cel mai mult la această schimbare, arată studiul. S-au extins puternic tufele de afin, merişor, rododendron şi ienupăr, depăşind suprafeţele pădurilor de molid de la această altitudine.
Sunt mai mulţi factori care au dus la această schimbare a peisajelor, cum ar fi scăderea păşunatului şi schimbările climatice, aspecte care au dus la acelaşi fenomen şi în Alpii francezi.
"La noi, nu atâta schimbările climatice, cât schimbarea asupra modului de management. Să nu uităm ca aceste regiuni întinse, despădurite si care sunt acum pajişti, cândva au fost acoperite, ori de păduri, ori de suprafeţe de arbuşti", a explicat Mihai Puşcaş, cercetător şi director Grădina Botanică Cluj-Napoca.
Studiul a fost publicat în revista științifică Environmental Research Letters şi este una dintre cele mai ample analize ecologice realizate până acum asupra Carpaţilor.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
