Nicușor Dan, mesaj la 85 de ani de la Pogromul de la Iași: "Pericolul nu a dispărut"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
La 85 de ani de la Pogromul de la Iași, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj în care a subliniat că evenimentele din iunie 1941 reprezintă o "cicatrice adâncă" în istoria României, fiind consecința antisemitismului, intoleranței și urii. Declarația a fost făcută cu ocazia comemorării de la Cimitirul Evreiesc din Iași, la care a participat și președintele Israelului, Isaac Herzog, și în care a fost adus un omagiu victimelor și supraviețuitorilor uneia dintre cele mai întunecate pagini din istoria recentă.
În mesajul prezentat de Vlad Ionescu, consilier de stat - Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice şi Românii de Pretutindeni, preşedintele afirmă că prin această comemorare este adus un omagiu victimelor, supravieţuitorilor şi tuturor celor care au avut curajul să se opună răului şi să salveze vieţi omeneşti în vremuri de întuneric moral. Iar memoria lor obligă la vigilenţă şi la apărarea, zi de zi, a valorilor umanităţii, ale demnităţii şi ale convieţuirii paşnice, potrivit Agerpres.
Acesta subliniază că, la 85 ani de la "atrocităţile" de la Iaşi, avem "datoria de a ne pleca frunţile în faţa memoriei victimelor", precizând că "istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă ci prin tolerarea discriminării".
"La 85 de ani de la aceste atrocităţi, avem datoria de a ne pleca frunţile în faţa memoriei victimelor şi de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru faţă de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci şi o expresie a respectului pentru demnitatea umană şi o garanţie că lecţiile trecutului nu vor fi uitate. Pogromul de la Iaşi nu a reprezentat doar tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească. El ne aminteşte cât de fragile pot deveni valorile civilizaţiei atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viaţă şi pentru semeni. Istoria ne arată că răul nu începe prin acte de violenţă extremă, ci prin tolerarea discriminării, a stereotipurilor şi a excluderii. Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale", se arată în mesajul preşedintelui.
Nicuşor Dan evidenţiază că "educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenţie" împotriva repetării unor astfel de tragedii.
"Tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi despre responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaştere, spirit critic şi cultivarea respectului faţă de diversitate putem construi o societate rezilienţă în faţa manipulării, a urii şi a extremismului. În acelaşi timp, avem obligaţia de a păstra şi valorifica locurile memoriei, mărturiile supravieţuitorilor şi rezultatele cercetării istorice, pentru ca generaţiile viitoare să înţeleagă nu doar ce s-a întâmplat, ci şi de ce asemenea atrocităţi nu trebuie să mai fie posibile niciodată", se mai arată în mesaj.
Preşedintele aminteşte că România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului, cât şi în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului.
"România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce priveşte protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice şi instituţionale şi alinierea la standardele europene, cât şi în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei şi a discursului instigator la ură. Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăţi democratice şi mature, capabile să îşi asume trecutul şi să transforme lecţiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iaşi, ne angajăm să nu cădem în capcana 'banalităţii răului', concept formulat de Hannah Arendt, şi să rămânem vigilenţi în faţa intoleranţei, discriminării şi urii", a punctat Nicuşor Dan.
Potrivit şefului statului, "eroziunea spiritului civic, abandonarea solidarităţii şi a compasiunii în faţa radicalizării discursului public" l-a determinat pe unul dintre cei mai lucizi martori ai epocii, scriitorul Mihail Sebastian, să scrie în 'Jurnalul' său că "masacrul de la Iaşi este o obsesie de care nu scăpăm", surprinzând "modul în care violenţa era tolerată, încurajată şi transformată de autorităţile vremii într-o politică sistematică de persecuţie împotriva evreilor".
Luni, Nicuşor Dan îl primeşte pe preşedintele Israelului, Isaac Herzog, la Palatul Cotroceni.
