Video Proiect de 1 milion €, salvator pentru alergicii din România, blocat din lipsă de bani. Aerul e tot mai toxic
Aerul pe care îl respirăm este tot mai toxic. La Timișoara, senzori unici în România, cu inteligență artificială, arată cât de murdar este aerul: plin cu spori de mucegai de zeci de ori peste limite şi particule micronice de plastic. Date vitale pentru cei alergici, care pot ști astfel când pot ieşi din casă. Proiectul, însă, care a costat un milion de euro, riscă să devină curând istorie. Aplicația care trebuia să salveze vieți s-a blocat din lipsă de bani.
"Sistemul are o rază laser care este antrenată să să recunoască fiecare particulă. Totul se corelează cu direcţia vântului, viteza vântului, gradul de umiditate". În urmă cu doi ani, la Timişoara s-au instalat, în premieră națională, patru senzori performanți, unici în România, care identifică, în timp real, alergenii din aer. Senzorii ar trebui să transmită informaţiile persoanelor alergice. Acum aplicaţia AlergoTel este practic inutilă.
Dacă filtrele nu sunt schimbate la timp, aparatul cu inteligenţă artificială riscă să se transforme din salvator în simplu obiect de decor. De altfel, funcţionează şi nu prea. Datele ar fi trebuit transmise într-o aplicaţie mobilă, însă, din lipsă de fonduri, informaţiile nu mai sunt actualizate.
Societatea Română de Alergologie încearcă să convingă autorităţile că este important să investească în continuare în acest proiect. "În medie, întreţinerea sistemelor ar fi în jur de 10.000 de euro pe an. Ştim cu toţii că numărul de pacienţi alergici creşte de la an la an. Toate statisticile spun că în viitorii ani se va ajunge ca al doilea european să fie alergic", a explicat Carmen Bunu Panaitescu, președintele Societății de Alergologie.
Consiliul Judeţean Timiş a promis că încearcă să găsească fonduri pentru filtre la rectificarea bugetară, dar, din păcate, pentru aplicaţie nu vor fi fonduri. Aproape un sfert din populația ţării suferă de o formă de alergie. Cele mai frecvente sunt la polen, praf, alimente sau medicamente.
Prevalenţa alergiilor în România
- Rinita alergică: 25% dintre adulţi, 34% dintre copii
- Astmul alergic: 20% dintre copii
- Alergia la ambrozie: 12% dintre români
- Dermatita atopică: 25% dintre copii
- Alergiile alimentare: 2% dintre adulţi şi 10% dintre copii
- Alergiile medicamentoase: 5% dintre adulți
Timp de 20 de ani, ambrozia i-a facut viața un chin Luizei. Simptomele se agravau în fiecare an, iar luna august şi-o petrecea mai mult închisă în casă. "În timpul sezonului de ambrozie strănutam des, îmi curgea nasul, mi se înfundă, aveam prurit, mă mânca nasul, ămi curgeau ochii, se înroşeau. Am început să fac crize de astm. Era greu şi noaptea, nu puteam să dorm", povesteşte Luiza Hiticaș, alergică la ambrozie.
De un an şi jumătate face imunoterapie, iar viaţa sa s-a îmbunătăţit considerabil. Problema este că România nu decontează tratamentul. Pacientul plăteşte 1.800 de lei pe an ca să poata respira, în timp ce în alte ţări monitorizarea şi imunizarea sunt în grija statului.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
