Video Proiectele de infrastructură în pericol, după ce am rămas fără bani de investiții
Controversata ordonanţă pentru investiţiile finanțate prin PNRR pune frână infrastructurii rutiere. Guvernul opreşte şantierele care nu au avansat prea mult şi stopează semnarea de contracte noi. Contructorii devin sceptici că îşi vor mai primi banii pentru viitoarele lucrări şi transmit semnale că încetinesc ritmul de lucru. Nici pe calea ferată lucrurile nu merg mai bine. Sunt şantiere pe care avansul este de 1%.
În acest moment sunt în lucru în jur de 600 de kilometri de drumuri de mare viteză la nivelul întregii ţări. 321 de kilometri sunt cuprinşi în PNRR. 9 kilometri din Autostrada Lugoj-Deva, 42 kilometri din Autostrada Transilvania, o serie de loturi din Autostrada 7, Ploieşti-Paşcani şi două secţiuni importante din Autostrada Unirii. Doar soarta Autostrăzii Moldovei a fost decisă până acum. "Am reuşit cu nişte eforturi deosebite să obţinem introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR-ului garantăm finanţarea pe grant şi finalizarea acestei autostrăzi în timp util", a declarat Alexandru Nazare, ministrul de Finanţe.
România rămâne ţara cu cele mai lente trenuri din Europa
Celelalte drumuri rămân în ceaţă. "Noi nu avem un document clar care să spună că aceste contracte nu vor mai fi finaţate prin PNRR. Nici nu avem un document clar de la Comisia Europeană care să ne spună că ce rămâne prin PNRR va fi construit pe granturi şi nu pe împrumuturi", a declarat Alin Şerbănescu, purtător de cuvânt. Ministerul Transporturilor ar trebui să mai primească la rectificarea bugetară încă 6 miliarde de lei ca să poată termina lucrările pe şantierele deschise acum.
Trei miliarde de lei sunt necesare doar pentru drumurile incluse în PNRR. Deocamdată la Transporturi nu au ajuns decât promisiunile că se vor găsi surse de finanţare pentru drumurile aflate în construcţie. "Luna viitoare, septembrie, se termină banii de autostrăzi. Măcar vreo 4-5 miliarde de lei o să fie o scădere a ritmului de lucru pe şantiere", a declarat Ionuţ Ciurea, Asociaţia Pro Infrastructura. Nu se ştie nici dacă cele două capete ale Autostrăzii Unirii vor fi gata la timp, în 2026. "De la început era clară regula. Trebuiau terminate până pe 30 august. Nu am schimbat regulile jocului", a declarat Dragoş Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene. Guvernul pune frână avans mic.
"Nu se opresc şantierele finanţate din PNRR. Nu se mai pornesc investiţiile care nu au fost pornite până acum", a declarat Cseke Attila, ministrul Dezvoltării. Este şi cazul infrastructurii feroviare, unde ritmul pe şantiere este extrem de scăzut. "Oameni buni, nu putem să facem în cinci ani ce n-am făcut în 35. Proiectele feroviare sunt foarte întârziate", a declarat Ionuţ Ciurea, Asociaţia ProInfrastructura. "Am întâlnit destule probleme în implementare. Liniile ferate de regulă trec în vecinătatea localităţilor, spre deosebire de autostrăzi unde sunt evitate localităţile", a declarat Ionuţ Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
România rămâne ţara cu cele mai lente trenuri din Europa. 47 km pe oră este viteza medie cu care se circulă acum pe şinele de la noi. Chiar şi bulgarii ne întrec la acest capitol. Iar dacă mergem mai departe, spre vest – acolo trenurile circulă şi cu aproape 200 km pe oră. Pe cele mai multe linii însă, din cauza restricţiilor şi a şantierelor, se circulă cu mai puţin de 40 de kilometri pe oră.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
