Video Românii amână tot mai mult căsătoria. De ce nu mai ajung cuplurile la starea civilă
Căsătoria nu mai e o prioritate pentru mulţi români. În ultimii ani, numărul căsniciilor a scăzut cu 20%. Ne interesează cariera şi stabilitatea financiară înaintea drumului spre altar. Şi atunci când spunem, în sfârşit, marele "da", motivele sunt tot mai pragmatice. Pentru mulți, căsătoria nu mai este un simbol romantic, ci o decizie calculată: un credit ipotecar comun, un copil sau cheltuieli împărţite la doi. Altfel,convingerea că "actele nu ţin împreună doi oameni" este tot mai des auzită în rândul tinerilor.
Tot mai puţine cupluri ajung la strea civilă. Statisticile confirmă: faţă de anii 2.000, de exemplu, numărul căsătoriilor a scăzut la jumătate. Iar pandemia a fost un nou punct de cotitură. Puşi în faţa unei lumi în continuă schimbare, tradiţia şi-a pierdut din farmec.
"Înainte să intri într-o relaţie trebuie să fii stabil financiar, să ai ceva. Dacă nu, nu prea eşti valabil.
Atunci eram limitaţi la cercul nostru de oameni. Acum cu reţelele sociale s-au schimbat, piaţa de dating, cum e perceput individul, cum evoluează relaţiile", crede un tânăr de 20 de ani.
"Din păcate, am observat în ultimul timp că a scăzut considerabil numărul căsătoriei.
Numărul divorţurilor administrative, care se fac la notariat - o procedură mult mai uşoară de a descface o căsătorie - fiind atât de simplu a crescut şi numărul divorţurilor", a declarat pentru Observator 16 Georgeta Cristescu, şef serviciu Starea Civilă Sector 3.
"Sunt alte oportunităţi. Lumea călătoreşte foarte mult. Au gustat viaţa şi le place să experimenteze", consideră o doamnă.
"Trăim nişte vremuri în care nu este neapărat să mergi la primărie şi să faci un act. Poţi să stai într-o relaţie şi fără să te căsătoreşti, nu e neaparat", a spus pentru Observator 16 şi Iulian Frătuțiu.
Aspecte confirmate şi de sociologi: cu cât oraşele sunt mai dezvoltate, iar viaţa mai agitată, cu atât oamenii se căsătoresc mai târziu. Şi motivele s-au schimbat. Pe principiul "iubirea nu ţine de foame", mulţi se gândesc că e mai simplu să achiţi un credit în doi. Mai cu seamă când există şi un copil, deci cheltuieli în plus.
"Mai degrabă pentru copii, ca să se simtă într-o familie şi să fim cumva oficial, că aşa emoţional, suntem împreună", au spus Sabina și Cristi.
"Statisticile arată doar o creştere a vârstei. Decizia de a se căsătiori mai târziu în viaţa este impactată de prioritizarea jobului, a profesiei şi practic a interesului individul. Vârsta de căsătorie creşte, nu ne mai căsătorim la 20 de ani, ne căsătorim după 30-40 de ani", a declarat sociologul Antonio Amuza pentru Observator 16.
Este şi cazul Biancăi şi al lui Mihai, pe care i-am întânit la starea civilă. Deşi au o relaţie de 9 ani, au decis să se căsătorească abia după vârsta de 30 de ani.
"Am aşteptat să terminăm facultatea, să ne punem la casa noastră", a spus Mihai.
"Nu cred că ar schimba mare lucru. E doar un act şi atât. E destul de costisitor până te aştezi", consideră şi Bianca.
Cum susţine statul tinerii căsătoriţi
Statul nu face mare lucru să încurajeze tinerii la început de drum. Ba din contră.
"În principiul singurul lucru pe care îl pot enumera aici, Primăria nu perscepe taxe pentru închieierea căsătoriei", a precizat Georgeta Cristescu.
Ar mai fi însă şi alte beneficii: de la prima casă cumpărată cu ajutor de la stat, până la alocaţii pentru copii sau subvenţii pentru cheltuielile de întreținere, dar nu pentru toată lumea.
Important de reținut este faptul ca statul nu oferă bani direct doar pentru ca te ai căsătorit. Majoritatea serviciilor sunt legate de copii, locuință și ajutoare sociale în cazul familiilor cu venituri mici.
"În Bucureşti, a existat susţinere fianciară, care a dus la o oarecare creştere. Deciziile de această natură trebuie să fie complementare şi de o altfel de abordarea a statului. Lipsa de predictibilitate, cum va arăta ziua de mâinhe, măsuri de austeritate, ar intra pe contrasensul decizie de a primi câţiva lei pentru a ne căsători", a mai spus Antonio Amuza pentru Observator 16.
Chiar și în scădere, România rămâne peste media europeană la capitolul căsătorii: şase căsătorii la mia de locuitori, faţă de patru, câte sunt în alte state. De asemenea, românii divorţează mai greu decât alţi europeni.
Pe termen lung, scăderea drastică a numărului de căsătorii va duce ţara într-o criză demografică acută, spun specialiştii. România a atins recent cel mai mic număr de nașteri din ultimul secol. Fără politici guvernamentale de încurajare a natalităţii, peste trei, patru decenii, ţara se va confrunta cu probleme economice grave - criză de angajaţi pe piaţa muncii şi deficit de fonduri pentru plata pensiilor.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
